ICCJ. Decizia nr. 6523/2005. Civil. Conflict negativ de competenta. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6523
Dosar nr. 10639/2005
Şedinţa de la 8 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 5 august 2004, reclamantul M.R. a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâtul A.I. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului, în calitate de moştenitor legal al defunctei sale mame, G.Z., să se prezinte să semneze în faţa notarului public contractul de vânzare–cumpărare autentic privind suprafaţa de 5,22 ha teren, iar în caz de refuz, sentinţa să ţină loc de contract de vânzare–cumpărare în formă autentică.
Prin sentinţa civilă nr. 9614 din 28 octombrie 2004, Judecătoria Timişoara a admis acţiunea şi a obligat pe pârât să se prezinte la notar în vederea încheierii contractului de vânzare–cumpărare. Prin aceeaşi sentinţă, a fost respins capătul de cerere privind pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul A.I.
Curtea de Apel Timişoara, având în vedere obiectul cauzei şi valoarea acestuia, a calificat drept recurs calea de atac exercitată, iar prin Decizia civilă nr. 1137 din 27 aprilie 2005, a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Tribunalului Timiş.
Tribunalul Timiş, prin Decizia civilă nr. 426/A din 24 iunie 2005, a declinat competenţa materială de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Tribunalul a constatat că obiectul acţiunii civile nu este evaluabil în bani, întrucât priveşte executarea silită a unui antecontract de vânzare–cumpărare, care dă naştere unor obligaţii de a face în sarcina părţilor contractante, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ., ci ale art. 282 alin. (1) din cod. În consecinţă, a calificat drept apel calea de atac exercitată, şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, nu sunt supuse apelului, printre altele, nici hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială.
Prin urmare, elementul în funcţie de care se stabileşte natura căii de atac şi instanţa competentă să o soluţioneze este obiectul litigiului.
Ori de câte ori un litigiu are ca obiect un drept subiectiv civil patrimonial, cu o valoare pecuniară de până la 1 miliard lei, inclusiv, calea de atac a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, potrivit dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ., va fi recursul.
În cauză, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să se prezinte la notar să semneze contractul de vânzare–cumpărare în formă autentică, iar, în caz de refuz, hotărârea pronunţată să ţină loc de contract de vânzare–cumpărare.
Apelând la justiţie, reclamantul a urmărit, aşadar, transferarea dreptului de proprietate asupra sa, ceea ce conferă obiectului litigiului un caracter real, patrimonial.
În raport de această împrejurare şi faţă de consideraţiile mai sus expuse, Înalta Curte constată că obiectul litigiului este un drept subiectiv civil, cu o valoare pecuniară mai mică de 1 miliard de lei, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ. Pe cale de consecinţă, va califica drept recurs calea de atac exercitată şi, în temeiul dispoziţiilor art. 2 pct. 3 din cod, va stabili că Tribunalul Timiş este instanţa competentă să soluţioneze recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a căii de atac în favoarea Tribunalului Timiş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6553/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6549/2005. Civil → |
|---|
