ICCJ. Decizia nr. 685/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 685.
Dosar nr. 29544/1/2005
(Nr. vechi 13082/2005)
Şedinţa publică din 11 iulie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii R.C.C. şi R.D.G. au formulat contestaţie împotriva „deciziei nr. A 8135 din 16 octombrie 2003 emisă de UM 02532 Bucureşti" cu antetul Ministerului Apărării Naţionale prin care a fost respinsă „notificarea" prin care R.A.L.Z. şi ulterior moştenitorii acesteia, reclamanţii, solicitase restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Craiova.
Tribunalul Dolj, prin sentinţa civilă nr. 58 din 12 februarie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în raza căruia se află unitatea deţinătoare.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 599 din 15 iunie 2004, ţinând seama de completările acţiunii, a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a UM 2517 Craiova. A respins faţă de aceasta acţiunea pentru lipsa capacităţii de folosinţă. A respins contestaţia ca neîntemeiată în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naţional, UM 02517 Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.
Instanţa a reţinut că reclamanţii nu au făcut dovada calităţii de moştenitori cu respectarea continuităţii de la proprietarii iniţiali până astăzi.
S-a mai arătat că, oricum, imobilul nu poate fi restituit în natură deoarece acesta intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamanţi a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1359 din 3 octombrie 2005.
Instanţa de apel a apreciat că cea de fond a reţinut în mod corect că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 nemodificată.
Au fost înlăturate susţinerile apelanţilor reclamanţi potrivit cărora după modificările intervenite din Legea nr. 247/2005 (M. Of. 653 din 22 iulie 2005) imobilele pot fi restituite în natură, cu motivarea că modificările operează numai pentru viitor.
Instanţa a mai reţinut că apelanţii nu au reuşit să dovedească calitatea lor de „persoane îndreptăţite" în condiţiile Legii nr.10/2001, existând neconcordanţe între actele depuse la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii, invocând motivul de casare prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine, în esenţă, că prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001 astfel cum au fost modificate sunt aplicabile în cauză.
În continuare se argumentează cu privire la dreptul de proprietate şi cu privire la calitatea de persoane îndreptăţite a reclamanţilor.
Recursul se priveşte ca fondat, în limitele şi pentru considerentele ce urmează.
Legea nr. 247/2005 publicată în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005 este de imediată aplicare raporturilor juridice în curs de derulare.
În speţă, raporturilor juridice dintre părţi erau aplicabile prevederile modificatoare aduse Legii nr. 10/2001.
Drept consecinţă, principial, restituirea în natură era posibilă deoarece prevederile Legii nr. 10/2001 în redactarea anterioară modificării au constituit motivul respingerii acţiunii şi a apelului. Astfel că se impune rejudecarea sub acest aspect al litigiului.
Desigur, din punct de vedere al situaţiei juridice a reclamanţilor faţă de proprietarii iniţiali ai imobilului „notificat" instanţa de trimitere a cauzei spre rejudecare va trebui să pună în vedere părţilor prevederile art.139 C. proc. civ., în corelare cu cele ale art. 1169 şi art. 1188 alin. (2) pct. 4 C. civ. şi, în raport de acestea, să decidă dacă sunt legale susţinerile reclamanţilor sau ale pârâţilor, sarcina probei revenind primilor, conform textului de lege deja citat.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (4) şi art. 314 C. proc. civ. recursul va fi admis, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii R.C.C. şi R.D.G. împotriva deciziei nr. 1359 din 3 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare, Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 672/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6427/2005. Civil. Anulare înregistrare marca.... → |
|---|
