ICCJ. Decizia nr. 7029/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 102 din 24 aprilie 2003, Tribunalul Vrancea a respins excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, Ministerul Finanțelor Publice.
A fost admisă în parte acțiunea pentru restituire imobil, formulată de reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul de Interne și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a stabilit contravaloarea despăgubirilor cuvenite reclamantului la suma de 252.683.670 lei.
S-a luat act de renunțarea la judecata cererii de completare a acțiunii.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că excepția prematurității nu este întemeiată, deoarece atitudinea unității deținătoare de a nu emite decizie "nu poate paraliza dreptul la acțiune al reclamantului".
Reține tribunalul că reclamantul a fost proprietarul terenului în suprafață de 884 mp. Prin decizia nr. 81/1976 a Consiliului Popular Focșani suprafața de 870 mp teren a trecut din administrarea operativă a consiliului local, în aceea a pârâtului Ministerul de Interne, pentru construirea sediului acestuia. Chiar dacă din adeverința nr. 5992/1976 rezultă că inițial terenul a fost preluat de C.A.P., reclamantul nu a primit teren în intravilan, conform Legii nr. 18/1991, iar potrivit Legilor nr. 169/1997 și 1/2000 nu i s-a acordat vreo suprafață de teren, pe motiv că imobilul face obiectul Legii nr. 10/2001.
Se mai reține, că acțiunea este întemeiată, conform art. 1 pct. 1 și art. 16 pct. 1 din Legea nr. 10/2001 și că excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nu este întemeiată, pentru că din interpretarea art. 16,art. 37 și art. 38 din lege rezultă că valoarea despăgubirilor trebuie stabilită în contradictoriu cu acest pârât.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 146/A din 16 octombrie 2003, a respins apelurile declarate de pârâți, reținând că în mod corect instanța de fond a respins excepția prematurității, deoarece reclamantul s-a conformat dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 și că "în momentul în care pârâtul Ministerul de Interne a solicitat introducerea în cauză a Statului Român, a renunțat practic la excepția prematurității".
Se mai reține că instanța de fond nu putea să acorde reclamantului doar 5/8 din contravaloarea despăgubirilor, pentru că nu a fost învestită cu partajarea masei succesorale. După aplicarea Legii nr. 10/2001 părțile au deschisă calea dreptului comun, iar Ministerul de Interne, prin invocarea dispozițiilor Legii nr. 319/1944, recunoaște implicit pretențiile reclamantului.
Critica privitoare la nemenționarea imobilului în dispozitivul hotărârii, se reține că nu se justifică, deoarece imobilul este precizat în considerente.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambii pârâți.
D.G.F.P. Vrancea, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, invocând art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., susține că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și că în decizia atacată nu sunt arătate motivele pentru care a fost respins apelul declarat de acest pârât.
Arată recurentul că excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român este întemeiată, deoarece, fiind identificată unitatea deținătoare, nu sunt îndeplinite condițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, singura ipoteză în care statul poate fi chemat în judecată.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulează următoarele critici:
- A fost respinsă excepția prematurității acțiunii, deși reclamantul nu a anexat la cele două notificări toate actele necesare soluționării lor, acte care nu au fost depuse nici în cursul procesului.
- Greșit s-a recunoscut dreptul reclamantului la despăgubiri în cuantum de 252.683.670 lei, corespunzătoare suprafeței de 870 mp teren, fără ca acesta să facă dovada că moștenește integral succesiunea soției sale P.M. în cursul procesului reclamantul a recunoscut că are doi copii rezultați din căsătoria sa cu P.M., situație în care are dreptul doar la cota de 5/8 din valoarea bunului.
Arată recurentul, că instanța nu a fost investită cu cerere de partaj, însă, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, atunci când restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți ideale, potrivit dreptului comun.
- Reclamantul a cerut despăgubiri bănești, tribunalul nu s-a pronunțat cu privire la modalitatea concretă de acordare a despăgubirilor, iar, conform art. 9 alin. (2) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, despăgubirile bănești se acordă numai pentru imobilele care au avut la preluare destinația de locuință. De aceea, în cauză, pentru terenul agricol puteau fi acordate măsuri reparatorii sub formă de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital și/sau titluri de valoare folosite exclusiv în procesul de privatizare.
- în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, deoarece terenul a fost preluat de stat de la C.A.P. Focșani și nu de la reclamant. Arată recurentul că reclamantul s-a înscris în C.A.P. în anul 1959, iar pentru acest teren a primit o altă suprafață de teren prin reconstituirea dreptului de proprietate. Terenul care face obiectul procesului a trecut în anul 1965 în proprietate cooperatistă, conform art. 9 și art. 36 din Constituție, în anul 1975 a fost preluat de stat, iar fostul C.A.P. Focșani a primit o altă suprafață de teren în compensare.
Ambele recursuri sunt fondate.
Dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., sunt incidente în cauză, deoarece decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția respingerii apelului declarat de D.G.F.P. Vrancea în numele Ministerului Finanțelor Publice, iar apelul declarat de Ministerul Administrației și Internelor a fost respins, fără ca instanța să răspundă tuturor criticilor formulate de acest apelant.
D.G.F.P. Vrancea, în numele Ministerului Finanțelor Publice, a criticat sentința apelată, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, în raport de art. 16,art. 37 și art. 38 din Legea nr. 10/2001, însă cu privire la acest apelant hotărârea atacată este nemotivată, iar soluția respingerii apelului declarat de Ministerul Administrației și Internelor este argumentată sumar. Hotărârea nu cuprinde motivele pentru care s-au înlăturat susținerile acestui apelant că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 și că terenul fiind preluat de stat de la C.A.P. Focșani, reclamantul era îndreptățit să primească teren, în condițiile Legii nr. 18/1991, pe un alt amplasament (pct. 3 din declarația de apel).
De asemenea, hotărârea nu cuprinde motivele pentru care s-au înlăturat susținerile de la pct. 5 din declarația de apel, privitoare la situațiile în care se acordă despăgubiri bănești și stabilirea dreptului reclamantului în raport de dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 24 alin. (2) din lege, invocate de apelant.
Nemotivarea soluției respingerii apelului declarat de D.G.F.P. Vrancea în numele Ministerului Finanțelor Publice și argumentația sumară a soluției respingerii apelului declarat de Ministerul Administrației și Internelor, nu oferă instanței de recurs posibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra legalității soluției respingerii apelurilor, pronunțată prin hotărârea atacată.
De aceea, conform art. 312,art. 313 C. proc. civ., au fost admise recursurile declarate de pârâți, a fost casată hotărârea atacată și a fost trimisă cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelurilor.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va avea în vedere toate mijloacele de apărare invocate de părți.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1038/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7014/2005. Civil → |
|---|
