ICCJ. Decizia nr. 1234/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1476 din 10 decembrie 2003, Judecătoria Buzău, a respins ca fără obiect plângerea formulată de M.I. împotriva hotărârii-adresă nr. 8991 din 20 august 2003 emisă de Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991Nehoiu, prin care s-a anulat procesul-verbal de punere în posesie, motivat de faptul că nu ar fi făcut cerere de reconstituirea dreptului de proprietate pentru 160 mp drum de acces și 1098 mp la pct. Fluierași-Nehoiu.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 586 din 3 martie 2004 a respins ca nefondat apelul petentului împotriva sentinței susmenționate, motivând că procesul-verbal de punere în posesie a fost încheiat eronat, deoarece petentul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar comisia nu a emis vreo hotărâre împotriva căreia să se înregistreze vreo plângere.
împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, petentul M.I., la data de 23 martie 2004.
După declararea recursului, a fost adoptată Legea nr. 195/2004, pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003, privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
în art. II din Legea nr. 195/2004 se stabilește competența de soluționare a căilor de atac îndreptate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, în primă instanță, în materia fondului funciar.
Totodată, este reglementat modul în care va proceda înalta Curte de Casație și Justiție pentru trimiterea cauzelor aflate pe rol, la instanțele devenite competente.
întrucât prin recursul de față, este criticată o decizie pronunțată, într-un proces întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 18/1991, s-a impus, în temeiul prevederilor tranzitorii, trimiterea cauzei, prin declinare, în favoarea Curții de Apel Ploiești, devenită competentă potrivit noii legii.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1361/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1239/2005. Civil → |
|---|
