ICCJ. Decizia nr. 7632/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7632
Dosar nr. 8489/200.
Şedinţa publică din 6 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17 aprilie 2002 la Tribunalul Covasna reclamanta J.C. în contradictoriu cu D.S. Covasna a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să anuleze adresa nr. 785 din 18 martie 2002 a R.N.P.–D.S. Covasna prin care i s-a refuzat restituirea imobilului înscris în C.F. nr. 4779 situat în localitatea Cernatul de Jos intravilan în suprafaţă de 12.564 mp.
În motivarea cererii se arată că reclamanta este unica moştenitoare a defunctei K.P. proprietara tabulară a imobilului revendicat.
Intimata a refuzat restituirea imobilului solicitat considerând că din actele depuse nu rezultă cu claritate dacă imobilul revendicat este identic cu Pepiniera Cernatul de Jos cu atât mai mult cu cât nici suprafeţele nu corespund cu cele din actele depuse, îndrumând petiţionara să se adreseze instanţelor de judecată.
După un prim ciclu procesual, reanalizând cauza în fond după casare prin sentinţa civilă nr. 66 din 27 ianuarie 2004 Tribunalul Covasna a admis în parte plângerea a dispus restituirea în natură a următoarelor suprafeţe din imobilul înscris în C.F. nr. 4779 Cernatul de Jos cu nr.top.2747/1 identificate prin schiţa anexă nr. 1 a raportului de expertiză: suprafaţa de 975 mp teren, curte şi construcţii, arabil de 8760 mp fâneaţă de 936 mp drum (fâneaţă) de 1053 mp şi a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că potrivit extrasului C.F. (fila 3 dosar nr. 1242/2002 a Tribunalului Covasna) pentru imobilul înscris în C.F. nr. 2747/1 în suprafaţă de 12.564 mp figurează ca proprietară cu titlu de moştenire mătuşa reclamantei: K.P.
Raportul de expertiză efectuat cu ocazia rejudecării în fond a cauzei a identificat imobilul arătând că face parte în prezent din amenajamentul silvic cu unitatea de producţie UP II unitate amenajistică Ua 130 Pa (pepinieră) şi că situaţia tabulară este neschimbată.
A mai reţinut instanţa că reclamanta şi-a demonstrat calitatea procesuală activă (filele 5, 6 Dosar nr. 1242/2002 Tribunalul Covasna), că situaţia tabulară a imobilului a rămas neschimbată, că intimata nu a făcut dovada existenţei vreunui titlu valabil asupra acestui imobil.
O suprafaţă de 840 mp, conform raportului de expertiză fiind pepinieră este exceptată de la restituirea în natură conform art. 24 din Legea nr. 10/2001. Instanţa nu a considerat relevante ordinele MAPAM (ultimul fiind nr. 555/2003) prin care s-a aprobat identificarea suprafeţelor din fondul forestier naţional exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate deoarece intimata nu a făcut dovada că terenul în litigiu este cuprins în aceste suprafeţe.
În fine, instanţa a mai reţinut că reclamanta nu a obţinut restituirea imobilului în litigiu în temeiul Legii nr. 18/1991 respectiv Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 1/2000.
Împotriva acestei sentinţe atât reclamanta cât şi intimata au formulat apel.
Reclamanta arată că în mod greşit nu s-a restituit întreaga suprafaţă de teren.
Intimata arată că restituirea terenului o pune în imposibilitate de a administra pepiniera, acest teren face corp comun cu pepiniera şi este inclus în fondul forestier naţional.
Prin Decizia nr. 346 A din 19 aprilie 2004 Curtea de Apel Braşov a admis apelul reclamantei şi a respins apelul intimatului.
A schimbat în parte sentinţa în sensul că a dispus restituirea în natură şi a terenului în suprafaţă de 840 mp. A păstrat restul dispoziţiilor. A respins cererea reclamantei cu privire la cheltuieli de judecată şi cererea privind daunele morale.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că terenul a fost preluat abuziv. În raport de această împrejurare în conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 10/2001 se impune restituirea terenului în întregime şi indiferent de destinaţie (instanţa înlăturând în baza acestui considerent susţinerea că terenul făcea parte din amenajamentul silvic).
Instanţa a mai reţinut că terenul nefiind restituit în baza Legii nr. 18/1991 respectiv Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000 intră sub incidenţa aceloraşi dispoziţii ale art. 20 din Legea nr. 10/2001 şi că ordinele MAPAPM nu sunt relevante.
Împotriva acestei decizii intimata a declarat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Hotărârea este criticată deoarece nu a avut în vedere că imobilul constituie în integralitatea sa pepinieră şi este teren forestier (amenajament silvic).
Includerea terenului într-un ordin al MAPAPM reflectă o situaţie preexistentă şi s-a făcut în baza art. 24 din Legea nr. 1/2000.
Recurenta intimată mai susţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 regimul juridic aplicabil fiind cel prevăzut de Legea nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 169/1997, Decizia fiind dată practic cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi a normelor sale de aplicare.
Prin întâmpinare reclamanta a cerut respingerea recursului.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru următoarele considerente.
Raportul de expertiză (filele 18–22 dosar nr. 2068/2003 al Tribunalului Covasna) evidenţiază că actualmente imobilul face parte din amenajamentul silvic cu unitatea de producţie UP II; unitatea amenajistică Ua 130 P (pepinieră). Acest raport nu a fost contestat de părţi, care nu au formulat obiecţiuni. Din porţiunile care alcătuiesc suprafaţa totală de 12.564 mp o parte este intravilan, iar o suprafaţă de 840 mp, cum reţine tribunalul, este pepinieră.
Rezultă că având o natură juridică dublă urmează a avea prevalenţă destinaţia şi nu amplasamentul şi sub acest aspect sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 18/1991.
În conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 10/2004 „Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997".
Aşa cum arată recurenta şi cum evidenţiază raportul de expertiză întregul imobil face parte din amenajamentul silvic din fondul forestier, şi sub acest aspect nu este relevant modul cum este structurat şi folosit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta R.N.P.R. prin D.S. Covasna împotriva deciziei nr. 346 A din 19 aprilie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.
Casează Decizia atacată precum şi sentinţa civilă nr. 64 din 27 ianuarie 2004 pronunţată de Tribunalul Covasna, iar pe fond respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă introdusă de reclamanta J.C. împotriva pârâtei D.S. Covasna având ca obiect restituirea în natură a imobilului în suprafaţă de 12654 mp înscris în C.F. nr. 4779 Cernatul de Jos nr.top. 2747/1.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7634/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 762/2005. Civil → |
|---|
