ICCJ. Decizia nr. 7634/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7634
Dosar nr. 10739/200.
Şedinţa publică din 6 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 424 din 29 martie 2004 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, s-a respins ca nefondat apelul reclamantului T.A.M. împotriva sentinţei civile nr. 114 din 11 februarie 2004 a Tribunalului Brăila, secţia civilă, conform căreia s-a respins ca nefondată contestaţia împotriva dispoziţiei nr. 9170/2003 a Primarului municipiului Brăila.
S-a reţinut că nu s-a putut dispune asupra restituirii în natură a imobilului atâta timp cât reclamantul nu a făcut, odată cu depunerea cererii, dovada returnării despăgubirilor băneşti, actualizate cu indicele inflaţiei.
Cu privire la cota de ¼ a reclamantului, s-a avut în vedere certificatul de moştenitor, ce atestă o astfel de cotă, modificarea cotei fiind inadmisibilă în cadrul procesului de faţă, context în care s-a apreciat că instanţa are competenţă să verifice legalitatea şi temeinicia dispoziţiei primăriei notificate nu şi actele ce au stat la baza emiterii dispoziţiei.
Împotriva susnumitei decizii a declarat recurs recurentul T.A. care arată că instanţa este competentă să stabilească valoarea despăgubirilor şi deci cota fiecărui moştenitor.
În opinia sa, recurentul menţionează că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 cota sa era de 1/3, dar unul din succesori nu a formulat cerere de retrocedare valabil înregistrată, astfel că putea să-i revină ½ cotă, altfel cota celui ce nu a pretins ar reveni statului, ceea ce ar însemna o a doua naţionalizare.
În acest sens invocă art. 4.6 din HG nr. 498/2003 ce prevede expres că în cazul succesibililor renunţători, cota parte ce a făcut obiectul renunţării exprese să profite succesibililor acceptanţi împreună cu cei neacceptanţi notificatori, care au fost repuşi în termen.
Deliberând Curtea va respinge recursul pe următoarele raţiuni:
Critica recurentului în sensul că i s-a nesocotit cota legală, în raport de care se acordă despăgubiri conform Legii nr. 10/2001, nu se susţine deoarece cota reţinută este stabilită de un act autentic, care nu este certificatul de moştenitor. Numai prin el se poate stabili întinderea masei, a moştenitorilor şi a cotelor cuvenite faţă de autorul comun. Atâta timp cât un astfel de act, respectiv certificatul 1338–1339/1974 a rămas valid din moment ce nu a fost sancţionat, prin instanţă, cu nulitatea, urmează ca acestea să-şi producă efectele juridice sub aspectul întinderii drepturilor succesibililor proprietarului. În afara cadrului dedus judecăţii în această cauză, instanţa nu are a lămuri distinct asupra altei cote cuvenite recurentului, şi în afara vreunei virtuale cereri în acest sens.
Respectând cadrul procesual creat de însuşi recurentul-reclamant şi aplicând corect legea, instanţa s-a pronunţat asupra întinderii cotei cuvenite.
Faptul renunţării unora din comoştenitori, prevăzut de dispoziţiile invocate de art. 4.6 din HG nr. 498/2003 este rezultatul aplicării instituţiei succesiunii prevăzute de Codul civil, dar cadrul acestui proces în care s-a invocat Legea nr. 10/2001 a exclus calea dreptului comun în care s-ar fi putut modifica cota deja atestată.
Or, în această cauză, este inadmisibil a rezolva o astfel de chestiune pentru a nu mai discuta şi faptul că recurentul, unul din coindivizari, deşi a declarat că nu a primit despăgubiri, celălalt notificator coindivizar le-a încălcat, astfel încât este încălcat şi principiul unanimităţii pentru măsurile reparatorii pretinse în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru acelaşi imobil.
Nefiind întrunită nici una din cererile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.A.M. împotriva deciziei nr. 424 A din 29 martie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7638/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7632/2005. Civil → |
|---|
