ICCJ. Decizia nr. 774/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la nr. 2999 din 8 august 2002, reclamanta C.T. a chemat în judecată Primarul Municipiului Târgu Jiu pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 1421 din 9 iunie 2002, și obligarea acestuia să emită o nouă dispoziție prin care să-i restituie în natură terenul preluat abuziv de către stat prin Decretele de expropriere nr. 288/1976 și 328/1981.
în motivarea cererii reclamanta arată că prin notificarea nr. 219/2002 a solicitat restituirea în natură a suprafeței de teren de 1662 mp, ocupată parțial de blocurile de locuințe și locuință, precum și reactualizarea sumei primită ca despăgubiri pentru construcție, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001.
La cererea reclamantei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, având ca obiective: identificarea terenului în litigiu; obiectivele aflate pe suprafața de teren solicitată, vecinătățile terenului în litigiu; actualizarea sumei primite și evaluarea terenului.
Prin sentința nr. 280 din 19 noiembrie 2002 a Tribunalului Gorj, secția civilă, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta C.T.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că terenul în litigiu este cuprins în planul urbanistic al Municipiului Târgu Jiu, cu destinația de spațiu verde, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică.
Potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc pentru întregul imobil.
Or, suprafața de teren de 863 mp aflată între blocurile de locuințe 63 și 12, considerată a fi liberă de către expert, nu poate fi restituită în natură întrucât este destinată bunei funcționări a blocurilor respective.
împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta C.T., susținând că au fost greșit aplicate prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, care permit restituirea în natură a terenurilor rămase libere de utilități după expropriere, în cauza de față fiind liberă suprafața de 863 mp care nu este afectată de amenajări și utilități publice.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 110 din 13 mai 2003, a admis apelul declarat de reclamanta C.T., a anulat sentința atacată, reținând cauza spre rejudecare.
în rejudecarea cauzei a fost efectuată o cercetare locală, constatările fiind consemnate în procesul verbal din 24 iunie 2003.
Prin decizia nr. 388 din 28 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta C.T. împotriva pârâtei Primăria municipiului Târgu Jiu.
A constatat valoarea de expertiză a imobilului casă și teren în sumă de 1.183.380.095 lei, în raport de care vor fi acordate măsurile reparatorii prin echivalent conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Instanța de apel a reținut că terenul pretins de reclamantă a fi restituit în natură este afectat accesului la blocurile existente cât și pentru funcționarea utilităților de energie, apă, canal și gaze pentru cele trei blocuri.
în această situație, pârâta a apreciat corect că terenul nu poate fi restituit în natură, dar în mod greșit a fost respinsă cererea fără să se stabilească măsuri reparatorii prin echivalent conform normelor metodologice, stabilite prin raportul de expertiză în sumă de 1.183.380.095 lei.
împotriva deciziei menționată mai sus, a declarat recurs reclamanta invocând cazurile de casare din art. 304 pct. 4-10 C. proc. civ. susținând, în esență că:
- ambele instanțe nu au stabilit corect natura pricinii și părților din proces;
- nu s-a dispus anularea dispoziției nr. 1421 din 9 iunie 2002, emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu și obligarea acestuia la emiterea unei noi dispoziții;
- nu a fost făcută o analiză concretă și în detaliu cu privire la suprafața de 863 mp care nu afectează buna utilizare a blocurilor de locuințe și accesul locatarilor, astfel că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 11 alin. (3) teza ultimă din Legea nr. 10/2001.
Ca urmare, s-a cerut casarea hotărârilor atacate, admiterea recursului și restituirea în natură a suprafeței de 863 mp teren, conform schiței la raportul de expertiză aflat la dosarul de fond.
Recursul nu este fondat.
Așa cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, atât instanța de fond, cât și cea de apel au stabilit natura pricinii, părțile din proces și au motivat de ce în stadiul actual al legislației, cererea de restituire în natură nu poate fi satisfăcută, stabilindu-se însă dreptul reclamantei la măsuri reparatorii dintre cele reglementate de Legea nr. 10/2001.
De asemenea, prin recurs s-a susținut că terenul poate fi restituit în natură, întrucât nu afectează buna utilizare a blocurilor de locuințe și accesul locatarilor.
Această susținere este înlăturată de schița expertizei în privința amplasamentului terenului litigios și raportul de expertiză din care rezultă că suprafața de 863 mp, este delimitată de trotuarul de protecție din jurul blocului de locuințe (0,60 m).
Or, zonele de protecție ale blocurilor sunt absolut necesare în cazul unor evenimente precum incendii, calamități naturale ș.a.
Pe de altă parte din adresa nr. 3171 din 10 septembrie 2002 emisă de Primarul municipiului Târgu-Jiu rezultă că terenul în suprafață de 1662 mp face parte din domeniul public, fiind ocupat de blocuri de locuințe, afectat de utilități publice și detalii de sistematizare.
în consecință, terenul nu poate fi restituit în natură, întrucât scopul exproprierii s-a realizat, terenul fiind afectat de detalii de sistematizare și anume, trotuare, blocuri, blocuri de locuit, alei pietonale și spațiu verde, neavând relevanță împrejurarea că terenul nu este ocupat în întregime de construcții.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 747/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 789/2005. Civil → |
|---|
