ICCJ. Decizia nr. 783/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 783.
Dosar nr. 5227/200.
Şedinţa publică din 10 octombrie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Cluj a soluţionat, în urma declinării de către judecătorie a competenţei, acţiunea de partaj din familia C., prin sentinţa civilă nr. 239 din 7 iunie 2002.
Investită în urma strămutării, Curtea de Apel Târgu-Mureş, a pronunţat Decizia civilă nr. 181 din 3 decembrie 2003, prin care admiţând apelul, a schimbat în tot hotărârea de partaj.
Recursul declarat de pârâţi a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin încheierea nr. 7062 din 14 decembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 7692/2004, şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş. S-a reţinut în motivarea acestei măsuri incidenţa art. 3 pct. 21 C. proc. civ., modificat prin OUG nr. 6572004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004.
Primind dosarul, trimis în temeiul art. II pct. 3 din Legea nr. 439/2004, Curtea de apel Târgu-Mureş, prin Decizia nr. 188 din 24 februarie 2005, s-a desesizat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, constatând ivit conflict negativ de competenţă, a trimis cauza la această instanţă pentru regulator de competenţă, în temeiul art. 21 C. proc. civ., raportat la art. 21alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004.
În speţă nu există conflict negativ de competenţă, urmând ca dosarul să fie trimis la Curtea de apel Târgu-Mureş pentru continuarea judecării recursului, având în vedere următoarele considerente.
Astfel cum a fost rezultat din expunerea lucrărilor dosarului, cauza, pornită în anul 1999, are ca obiect un partaj.
Preocupat de durata lungă a proceselor şi de necesitatea respectării termenului rezonabil, prescris atât în Constituţia României revizuită, cât şi în art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legiuitorul intern a adoptat începând cu anul 2004 mai multe acte normative ce reglementează competenţa instanţelor judecătoreşti, consacrând măsuri tranzitorii, de imediată aplicare, care să permită atingerea scopurilor enunţate.
Aceste acte normative au fost cu temei invocate în încheierea nr. 7062 din 14 decembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă.
Acea hotărâre, pronunţată de instanţa supremă, prin care şi-a declinat, motivat, competenţa, are în acelaşi timp rol de regulator de competenţă, instanţa de trimitere având obligaţia de a se conforma soluţiei prin care instanţa supremă şi-a declinat competenţa în favoarea sa ( în acelaşi sens, jurisprudenţa constantă, citată în G.B., O.S.M., Codul de procedură civilă, All Beck, 2005, sub art. 20 C. proc. civ. p.70).
Textul indicat în Decizia de declinare pronunţată de Curtea de apel Târgu-Mureş nu este aplicabil într-o asemenea situaţie. Conform art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004, secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege.
Or, legea ( codul de procedură civilă sau altă lege ) nu stabileşte că există conflict de competenţă între instanţa supremă şi altă instanţă.
Pentru aceste considerente, dosarul se va trimite aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecării recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Trimite dosarul la Curtea de Apel Târgu-Mureş, pentru soluţionarea recursului declarat de C.I. împotriva deciziei nr. 181/A din 3 decembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 785/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7764/2005. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
