ICCJ. Decizia nr. 800/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 800.
Dosar nr. 8638/200.
Şedinţa publică din 14 octombrie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 11597 bis 1 din 19 octombrie 2004 Tribunalul Timiş a admis acţiunea reclamantei B.E. împotriva pârâtei Primăria municipiului Timişoara prin primar, dispunând obligarea acesteia de a soluţiona notificarea nr. 216/2001 prin emiterea unei dispoziţii motivate, cuprinzând măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind apartamentele nr. 1, dreapta, SAD 1 şi SAD, situate în Timişoara, înscrise în C.F. Timişoara.
Instanţa de fond a reţinut în esenţă că:
- reclamanta este moştenitoarea testamentară a proprietarilor tabulari S.A. şi A., născută G., fiind „persoană îndreptăţită" în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001;
- pârâta nu s-a conformat prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2000 în sensul de a emite dispoziţie motivată în termen de 60 de zile de la data depunerii de către reclamantă a înscrisurilor doveditoare (21 septembrie 2001).
Această soluţie a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 840 din 6 aprilie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, care a folosit o motivare similară.
Prin prezentul recurs, pârâta a criticat Decizia, susţinând că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ. în sensul că tribunalul, menţionând modul în care trebuie soluţionată notificarea, a depăşit competenţele puterii judecătoreşti.
Pe de altă parte, s-a arătat că întrucât reclamanta, în cadrul procedurii administrative, nu a făcut precizarea în sensul că nu mai deţine alte probe, nu se poate concluziona că s-ar fi depăşit termenul de 60 de zile prevăzut de lege pentru emiterea dispoziţiei.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Examinând actele şi lucrările dosarului în contextul criticilor formulate, Înalta Curte reţine că recursul nu este fondat.
Susţinerea referitoare la pretinsa depăşire a limitelor puterii judecătoreşti nu poate fi primită.
Instanţele au apreciat asupra calităţii reclamantei de „persoană îndreptăţită" şi a temeiniciei dreptului ei la măsuri reparatorii iar apoi, tocmai pentru a nu se substitui autorităţii administrative, nu au rezolvat fondul cererii ci au adoptat soluţia specifică obligaţiilor de „a face", pe deplin legală în contextul prevederilor Legii nr. 10/2001.
În ceea ce priveşte depăşirea termenului de 60 de zile, această împrejurare a fost reţinută cu autoritate de lucru judecat prin Decizia irevocabilă nr. 3375/2003 a Curţii de Apel Timişoara, astfel încât nu mai poate fi repusă în discuţie.
În consecinţă, cum soluţia pronunţată este legală şi temeinică sub toate aspectele, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
În baza dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., recurenta pârâtă va fi obligată la cheltuieli de judecată către intimata reclamantă, conform dovezilor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara împotriva deciziei civile nr. 840 din 6 aprilie 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurentul la 76 RON cheltuieli de judecată către intimata B.E.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8002/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 800/2005. Civil → |
|---|
