ICCJ. Decizia nr. 8582/2005. Civil. Conflict negativ de competenţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8582
Dosar nr. 11277/2005
Şedinţa publică din 31 octombrie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. 17953 din 23 noiembrie 2004, reclamantul K.J. în contradictoriu cu pârâţii H.F. şi H.I. a solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, ca pârâţii să fie obligaţi a-i încredinţa pe minorul K.D.D. şi a-i preda paşaportul individual şi certificatul de naştere al acestuia, certificatul de deces al mamei minorului, precum şi actele autoturismului Ford Escort.
Judecătoria a admis excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei, invocată de pârâţi, raportat la prevederile art. 124 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi drepturile copilului şi a trimis dosarul nr. 17953/2004 şi dosarul conexat nr. 18058/2004 Tribunalului Cluj spre soluţionare, prin încheierea nr. 1487 din 2 februarie 2005.
A reţinut judecătoria, că de prevederile Legii nr. 272/2004 beneficiază şi copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României în situaţii de urgenţă, apreciind aplicabilitatea acesteia la cazul în speţă, iar competenţa aparţine tribunalului în raza căreia îşi are domiciliul minorul.
La rândul său, Tribunalul Cluj a declinat competenţa soluţionării ordonanţei preşedinţiale, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a trimis dosarul Curţii de Apel Cluj pentru soluţionarea conflictului.
În temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., prin sentinţa civilă nr. 47 din 28 aprilie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie a stabilit competenţa soluţionării cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul K.J., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca reţinând că nu sunt aplicabile prevederile legii menţionate, care se referă la cauzele vizând stabilirea măsurilor de protecţie specială a minorilor, ci prevederile Codului familiei şi Codului de procedură civilă.
Pârâţii H.F. şi H.I. au declarat recurs împotriva sentinţei, solicitând modificarea acesteia în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale în favoarea Tribunalului Cluj.
Invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. recurenţii au susţinut, că Tribunalul Cluj este competent să soluţioneze pricina potrivit Legii nr. 272/2004 şi nu Judecătoria Cluj-Napoca, aşa cum greşit a stabilit instanţa prin sentinţa criticată, întrucât minorul necesită măsuri de protecţie specială, pentru că tatăl său K.J., singurul părinte în viaţă reprezintă un pericol pentru copil prin nenumăratele ameninţări şi maltratări exercitate asupra sa şi că urmăreşte doar încasarea alocaţiei de stat şi a poliţei de asigurare pe viaţă de 30.000 Euro încheiată de mama copilului (fiica pârâţilor, decedată).
Recursul este nefondat.
Aşa după cum rezultă din actele dosarului şi în mod corect a reţinut Curtea de Apel Cluj în Decizia criticată, competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială promovată de reclamantul K.J., prin care a solicitat ca pârâţii (bunici materni ai minorului) să fie obligaţi a-i înapoia fiul, pe minorul K.D.D., născut la 13 octombrie în Germania şi a-i preda de urgenţă paşaportul individual al minorului, certificatul de naştere al acestuia, certificatul de deces al mamei minorului şi actele autoturismului, aparţine Judecătoriei Cluj-Napoca.
Cauzele prevăzute de art. 124 din Legea nr. 272/2004, privesc stabilirea măsurilor de protecţie specială şi sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului.
Art. 50 din lege prevede că protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.
În speţa de fală minorul D.D. este orfan de mamă, dar nu este lipsit de ocrotirea tatălui în viaţă, care a promovat cererea de ordonanţă preşedinţială, aşa încât nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 272/2004.
Atât cererile promovate de pârâţi (bunici materni) care au solicitat decăderea din puterea părintească a lui K.J. şi stabilirea provizorie a domiciliului minorului până la soluţionarea dosarului (dos. nr. 18058/2004 şi dos. nr. 17852/2004 ale Judecătoriei Cluj-Napoca) cât şi cererea formulată de reclamant, sunt întemeiate pe dispoziţiile Codului familiei şi ale Codului de procedură civilă şi sunt de competenţa judecătoriei.
Conform dispoziţiilor art. 581 alin. (2) C. proc. civ. cererea de ordonanţă preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Judecătoria Cluj-Napoca fiind competentă să soluţioneze fondul dreptului, tot aceasta trebuie să soluţioneze şi cererea de ordonanţă preşedinţială.
Faţă de cele menţionate, motivele invocate de recurenţi sunt neîntemeiate, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Cluj în soluţionarea conflictului de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca fiind temeinică şi legală.
În consecinţă, recursul este nefondat şi se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâţii H.I. şi H.F. împotriva sentinţei civile nr. 47 din 28 aprilie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8559/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8261/2005. Civil → |
|---|
