ICCJ. Decizia nr. 8761/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8761
Dosar nr. 8738/2005
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3253 din 15 decembrie 2004 Tribunalul Caraş Severin a admis contestaţia formulată de C.C.C. şi a dispus anularea dispoziţiei nr. 27 din 3 august 2001 emisă de Primăria Moldova Nouă.
S-a constatat că valoarea despăgubirilor cuvenite contestatorului este de 324.000.000 lei şi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 a dispus despăgubirea reclamantului cu această sumă.
A fost respinsă cererea faţă de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Caraş Severin.
Instanţa de fond a reţinut că reclamantul în calitate de moştenitor al numitului C.V. , decedat la 13 martie 1990, a solicitat, prin notificare, restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul înscris în CF Moldova Nouă, „Grădină în ogrăzi".
Prin dispoziţia nr. 27 din 3 august 2001 pârâta a respins cererea reclamantului cu motivarea că acesta nu a dovedit că imobilul revendicat a aparţinut autorului său.
Din probele administrate în cauză s-a constatat că tatăl reclamantului a dobândit imobilul la data de 10 ianuarie 1944 prin cumpărare de la fostul proprietar tabular C.C., bunicul reclamantului.
Imobilul a trecut în proprietatea statului în baza sentinţei penale nr. 178 din 21 martie 1959 a Tribunalului Militar Timişoara, iar construcţiile existente au fost demolate în anul 1959. În locul acestora au fost edificate construcţii noi, care sunt în proprietatea altor persoane.
Dată fiind această stare de fapt instanţa a apreciat că imobilul nu poate fi restituit în natură, că vechile construcţii au fost demolate, iar reclamantul este îndreptăţit la despăgubiri băneşti.
Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit prin expertiză tehnică de specialitate la suma de 324.000.000 lei.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta Primăria oraşului Moldova Nouă arătând că reclamantul nu a dovedit dreptul de proprietate al tatălui său asupra imobilului, astfel încât nu are calitatea de persoană îndreptăţită în înţelesul Legii 10/2001. Se mai arată că instanţa a reţinut eronat numărul dispoziţiei contestate ca fiind 27, în realitate acesta este 630/2003.
Curtea de Apel Timişoara prin Decizia civilă nr. 876 din 8 aprilie 2005 a respins apelul ca nefondat reţinând că reclamantul este persoana îndreptăţită în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Astfel, în C.F. Moldova Nouă, grădină în ogrăzi, a fost intabulat dreptul de proprietate al bunicului reclamantului C.C. cu titlu de cumpărare din anul 1899.
Reclamantul este moştenitorul legal, în calitate de nepot de fiu al proprietarului tabular.
La data de 10 ianuarie 1944 bunicul reclamantului a vândut imobilul lui C.V., tatăl reclamantului, decedat la 12 martie 1990.
Prin sentinţa penală 178/21 martie 1959 pronunţată de Tribunalul Militar Timişoara C.V. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale, dispunându-se totodată şi confiscarea totală a averii.
Instanţa de apel a reţinut că imobilul a fost preluat abuziv de către stat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 lit. b) din Legea 10/2001.
Cum construcţiile existente iniţial au fost demolate, iar în locul lor au fost edificate construcţii noi care aparţin astăzi altor persoane, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 reclamantului este îndreptăţit la măsuri reparatorii prin echivalent.
Eroarea materială referitoare la numărul dispoziţiei contestate poate fi îndreptată pe calea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâta Primăria Moldova Nouă, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru următoarele motive:
- reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al tatălui său asupra imobilului, la dosarul cauzei nu există decât un contract de vânzare-cumpărare a grădinilor şi caselor din Ogrăzi şi adeverinţa nr. 1352 din 3 mai 1968 prin care se atestă că dl. C.V. a posedat o casă familială şi 11,02 ha teren fără a fi individualizate.
- în mod eronat instanţa de apel a considerat că este o simplă eroare faptul că Tribunalul Caraş Severin a dispus anularea dispoziţiei nr. 27 din 3 august 2001 emisă de Primarul oraşului Moldova Nouă.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune.
În mod corect, instanţa de apel a constatat că reclamantul C.C.C. este moştenitorul legal al proprietarului tabular al imobilului, în calitate de nepot de fiu.
Pentru a dovedi această calitate reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri, respectiv contractul de vânzare-cumpărare din 1944 încheiat între C.V., în calitate de cumpărător şi C.C. în calitate de vânzător, certificatul de deces al lui C.V., certificatul de calitate de moştenitor nr. 89 din 6 aprilie 2004, sentinţa penală nr. 178 din 21 martie 1959 şi adeverinţa nr. 1352 din 3 mai 1968 eliberată de Consiliul Popular Orăşenesc Moldova Nouă.
De asemenea, la dosarul de fond, reclamantul a mai depus declaraţia autentificată sub nr. 1879 din 30 august 2003 a martorului D.I. prin care se atestă gradul de rudenie existent între C.C. şi C.V. şi faptul că imobilul în litigiu a fost transmis între cei doi prin contractul de vânzare-cumpărare din 1944.
Referitor la cel de al doilea motiv de recurs potrivit căruia prima instanţă ar fi reţinut greşit numărul dispoziţiei contestate 27 din 3 august 2001, în loc de nr.630/1 august 2003, în mod corect instanţa de apel a considerat că această eroare materială poate fi îndreptată pe calea unei cereri întemeiată pe dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.
Ca atare, Decizia instanţei de apel este legală, iar recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria oraşului Moldova Nouă împotriva deciziei civile nr. 876 din 8 aprilie 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, astăzi 3 noiembrie 2005, în şedinţă publică.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9825/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8760/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
