ICCJ. Decizia nr. 9008/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9008
Dosar nr. 16280/200.
Şedinţa publică din 8 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj la 31 octombrie 2003, reclamanţii M.I., M.A., S.G.F.L. şi S.M.L. au chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că terenul identificat în C.F. Cluj nr.top 12846/24/2 situat în Cluj, în prezent înscris în C.F. Cluj a fost preluat abuziv prin Decretele nr. 108/1983 şi 89/1982.
S-a solicitat totodată anularea Dispoziţiei nr. 3365 din 26 septembrie 2003 emisă de Primarul Municipiului Cluj prin care s-a respins notificarea reclamanţilor formulată în temeiul Legii 10/2001, precum şi rectificarea C.F. prin restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român operat în baza Decretului de expropriere şi înscrierea dreptului reclamanţilor.
Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 113 din 9 februarie 2004, a admis plângerea reclamanţilor şi a constatat că imobilul situat în Cluj-Napoca, a fost preluat în mod abuziv de stat.
S-a anulat dispoziţia nr. 3365 din 26 septembrie 2003 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca şi s-a dispus restituirea în natură către reclamanţi a imobilului cu nr.top.12846/24/2 înscris în C.F. Cluj.
S-a dispus rectificarea de carte funciară în sensul restabilirii situaţiei anterioare prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilului.
Au fost obligaţi pârâţii în solidar la 1.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.G.F.L.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că imobilul situat în Cluj-Napoca, înscris iniţial în C.F. nr.top 12846/24/2 actualmente înscris în C.F. Cluj a fost înscris pe numele proprietarului C.P.
Prin sentinţa civilă nr. 3744/1990 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pârâtul C.A.T., în calitate de moştenitor al fostului proprietar C.F., a fost obligat să recunoască reclamantei S.E. dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. Cluj nr.top 12846/24 loc de casă deasupra hajongardului în suprafaţă de 600mp.
În baza sentinţei menţionate, numita S.E. şi-a întabulat dreptul de proprietate asupra terenului şi asupra casei existente pe acesta.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 735 din 18 ianuarie 1991 de notariatul de Stat Judeţean Cluj, numita S.E. a vândut reclamanţilor imobilul casă şi teren, înscris în C.F. Cluj cu nr.top 12846/24.
În vederea înstrăinării, Primăria municipiului Cluj-Napoca a eliberat autorizaţia de înstrăinare nr. 25835/318 din 5 ianuarie 1991. Reclamanţii şi-au întabulat în C.F. dreptul de proprietate, însă ulterior la 11 februarie 1998 Statul Român a solicitat înscrierea dreptului său de proprietate asupra suprafeţei de 260 mp, teren dobândit în baza Decretelor nr. 108/1983 şi 89/1984 ale Consiliului de Stat, acte normative în temeiul cărora terenul cu nr.top 12846/24 a fost dezmembrat în două nr.top noi, respectiv nr. 12846/24/1 în suprafaţă de 340 mp. înscris pe numele reclamanţilor şi nr.top 12846/2 în suprafaţă de 260 mp, transmis în C.F. Cluj în favoarea Statului Român.
Prima instanţă a apreciat că reclamanţii au calitatea de persoană îndreptăţită la restituire în înţelesul art.3 din Legea 10/2001, ca succesori în drepturi ai fostului proprietar, chiar dacă la data emiterii decretelor menţionate era proprietar S.E.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, susţinând că imobilul a fost expropriat în baza Decretelor nr. 108/1983 şi 89/1984 de la S.E., anterior cumpărării de către reclamanţi, situaţie în care a fost corect soluţionată notificarea petenţilor.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 1163/A din 17 mai 2004 a admis apelul pârâtului şi a schimbat sentinţa apelată în sensul respingerii plângerii formulate de reclamanţi împotriva dispoziţiei nr. 3365 din 26 septembrie 2003, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Prin considerentele deciziei, Curtea de Apel Cluj a reţinut că reclamanţii-intimaţi nu au fost proprietarii imobilului revendicat, motiv pentru care nu au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii în sensul art. 3 din Legea 10/2001.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs reclamanţii M.I., M.A., S.G.F.L. şi S.M.L. la 22 iunie 2004, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii apelului pârâtului şi menţinerii sentinţei Tribunalului Cluj.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că instanţa de apel nu a avut în vedere faptul că în anexa decretului de expropriere figurează E.S., deşi aceasta a devenit proprietar tabular abia în 1991, fapt ce conduce la concluzia că măsura exproprierii este lovită de nulitate absolută, neputând produce nici un efect, cu atât mai mult cu cât cele două decrete nu au fost publicate în Buletinul Oficial.
Pe cale de consecinţă, s-a susţinut că fostul proprietar nu şi-a pierdut niciodată dreptul de proprietate pe care l-au transmis reclamanţilor, ambele înstrăinări fiind încuviinţate de Consiliul Local.
Recurenţii au învederat că în mod eronat, instanţa de apel, deşi a făcut trimitere la dispoziţiile art. 4 din Legea 10/2001 potrivit cărora beneficiază de măsuri reparatorii nu doar foştii proprietari ci şi moştenitorii acestora, a omis să facă aplicarea acestui text de lege în favoarea reclamanţilor, ca succesori în drepturi ai fostului proprietar.
Intimatul Primarul Municipiului Cluj-Napoca a formulat la 27 octombrie 2005 întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului reclamanţilor.
În faza recursului nu s-au administrat noi probe.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, raportat la criticile formulate prin motivele de recurs, Curtea urmează să aprecieze că recursul reclamanţilor este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel a reţinut în mod corect că reclamanţii nu au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii în sensul art. 3 din Legea 10/2001 întrucât nu au fost proprietarii imobilului revendicat la data transmiterii dreptului de proprietate către stat ca efect al exproprierii. Astfel măsura exproprierii a fost aplicată faţă de S.E., anterior cumpărării imobilului de către reclamanţi.
În sistemul de publicitate imobiliară prin cărţi funciare singurul mijloc de probă admisibil este extrasul de carte funciară care relevă titularul dreptului de proprietate la momentul preluării, în speţă reclamanţii nedovedind această calitate.
Instanţa de apel a interpretat corect dispoziţiile art. 3 şi art. 4 din Legea 10/2001 atunci când a apreciat că reclamanţii nu au calitatea de persoane fizice îndreptăţite la măsuri reparatorii.
Astfel dispoziţiile art. 4 nu sunt incidente în speţă şi nu pot fi interpretate extensiv, situaţia reclamanţilor neputând fi asimilată situaţiei „moştenitorilor" persoanei îndreptăţite, respectiv fostului proprietar de la data preluării abuzive a imobilului.
În raport de acest argument, împrejurarea că înstrăinarea terenului către reclamanţi s-a făcut în baza unei autorizaţii administrative de înstrăinare eliberează în anul 1990 de Consiliul Local este lipsită de relevanţă.
Ca atare se aprecia că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi se va respinge recursul reclamanţilor ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţi împotriva deciziei civile nr. 1163 A din 17 mai 2004 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 901/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8980/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|