ICCJ. Decizia nr. 9530/2005. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 9530

Dosar nr. 8312/200.

Şedinţa publică din 18 noiembrie 2005

 Asupra recursului de faţă;

 Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 693/S din 26 noiembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia civilă, s-a respins contestaţia formulată de contestatoarea A.N.C.M. în contradictoriu cu intimatul municipiul Codlea, reprezentat legal prin primar.

La soluţionarea cauzei, instanţa a avut în vedere probele administrate în cauză, în raport de care a reţinut următoarele:

Contestatoarea nu a procedat la identificarea imobilului solicitat, cooperativa A. ce aparţine sistemului cooperaţiei meşteşugăreşti şi care era situat la data transformării în întreprindere de stat în localitatea Codlea, imobil invocat a fi preluat în mod abuziv de stat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1594 din 4 noiembrie 1959.

S-a reţinut că această identificare nu s-a făcut nici în faza prealabilă şi nici în faza judiciară şi că nu s-a dovedit calitatea de persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001, aşa cum în mod corect a statuat intimatul prin dispoziţia emisă.

Prin Decizia civilă nr. 354/Ap din 14 aprilie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, s-a dispus respingerea ca tardiv formulat a apelului formulat de către apelanta A.N.C.M. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 693/2004 a Tribunalului Braşov.

S-a constatat de către instanţa de apel că sentinţa de fond a fost comunicată către apelantă la data de 27 decembrie 2004 iar apelul a fost declarat în data de 14 ianuarie 2005, cu depăşirea termenului instituit de dispoziţiile art. 284 C. proc. civ.

Împotriva deciziei de apel a formulat recurs apelanta-contestatoare, criticând-o sub următoarele aspecte ce se încadrează în art. 304 pct. 5 C. proc. civ.:

Instanţa în mod greşit a calculat termenul de apel de la data de 27 decembrie 2004 întrucât data la care sentinţa de fond a intrat în instituţie a fost 3 ianuarie 2005, aspect dovedit cu ştampila registraturii generale a A.N.C.O.-U.C.E.C.O.M., precum şi cu borderoul de recomandate.

În condiţiile în care comunicarea sentinţei de fond s-a făcut la data de 3 ianuarie 2005, prin declararea apelului la data de 14 ianuarie 2005, s-a respectat termenul de 15 zile pentru declararea apelului instituit de art. 284 C. proc. civ.

Analizând Decizia de apel în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.

Potrivit dovezii de primire şi procesului verbal de comunicare a sentinţei de fond către apelanta-recurentă, datată 27 decembrie 2004, hotărârea judecătorească a fost primită de către funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenţei, indicându-se în clar numele acestuia, actul de identitate, data eliberării şi organul de poliţie emitent; actul procedural cuprinde totodată şi semnătura primitorului actului.

Apelul formulat împotriva sentinţei de fond a fost declarat la data de 14 ianuarie 2005, conform menţiunilor de pe plicul de expediere prin poştă.

La cererea de recurs s-au ataşat copii de pe procedura de comunicare care rămâne în posesia destinatarului actului procedural, purtând ştampila din registratura apelantei-recurente datată 3 ianuarie 2005, precum şi de pe un borderou în care cu numărul 25010 din 3 ianuarie 2005 apare înregistrată comunicarea sentinţei de fond.

Însă, după cum rezultă din dovada de comunicare a sentinţei de fond, primirea s-a făcut de către o persoană, cu indicarea în clar a numelui şi cu precizarea calităţii sale de funcţionar al apelantei-recurente de a primi corespondenţa, la o dată anterioară datei de 3 ianuarie 2005 menţionată în actele ataşate cererii de recurs, respectiv la data de 27 decembrie 2005.

În aceste condiţii, se constată că primirea hotărârii judecătoriei pronunţată de instanţa de fond s-a făcut de o persoană căreia i s-au indicat numele şi calitatea, în conformitate cu art. 100 pct. 7 C. proc. civ. şi ale cărei identitate şi calitate de a primi corespondenţa apelantei-recurente nu au fost contestate de către aceasta.

Prin urmare, înregistrarea ulterioară în borderou şi aplicarea cu întârziere a ştampilei nu se datorează decât disfuncţiilor existente în modul de organizare a compartimentului corespunzător al apelantei-contestatoare.

Pe de altă parte, cu privire la faptele constatate personal de cel care a încheiat procesul-verbal de comunicare a actului procedural, procesul-verbal face dovadă până la înscrierea în fals.

Prin urmare, constatând că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 284 C. proc. civ., Curtea urmează să dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.N.C.M. împotriva deciziei civile nr. 354 Ap din 14 aprilie 2005 a Curţii de Apel Braşov.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 9530/2005. Civil