ICCJ. Decizia nr. 9571/2005. Civil
| Comentarii |
|
Cererea formulată de reclamantul F.L. la 22 martie 2004 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași sub nr. 1255/2001 prin care a solicitat obligarea pârâtei Primăria comunei Independența, județul Călărași la restituirea în natură a curții în care s-a aflat casa sa, a fost respinsă prin sentința civilă 1139 de la 20 aprilie 2004.
A reținut instanța că terenul solicitat face obiectul Legilor 18/1991 și 169/1997 și nu al Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel București, secția a III a civilă, investită cu soluționarea apelului declarat de reclamant, prin decizia civilă nr. 1862 din 20 septembrie 2004, a respins, ca nefondat, calea de atac exercitată pentru considerentele ce succed.
Notificarea nr. 83 din 30 mai 2001, adresată de reclamant Primăriei comunei Independența, a fost respinsă deoarece nu s-au depus actele doveditoare prevăzute de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Cu toate acestea, reclamantul a înțeles să revendice pe calea dreptului comun, invocând dispozițiile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 și nr. 1/2000, suprafața de 3,20 ha, în loc să uzeze de calea de atac prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001, contestația.
Decizia a fost recurată de reclamantul-apelant, fără indicarea motivelor ce au determinat exercitarea căii extraordinare de atac.
înalta Curte, deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., reține:
Recursul, potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
Neîndeplinirea acestor dispoziții atrage sancțiunea prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea.
Decizia recurată a fost comunicată reclamantului la 4 octombrie 2004, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare (fila 14 dosar apel).
La 20 octombrie 2004 reclamantul declară recurs în termenul stabilit de art. 301 C. proc. civ., fără a indica în cerere ori înlăuntrul termenului de recurs, motivele de nelegalitate ale deciziei pronunțate în apel.
Ca atare, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., referitoare la existența unor motive de ordine publică, înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor mai sus arătate, a constatat nulitatea recursului declarat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9575/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9576/2005. Civil → |
|---|
