ICCJ. Decizia nr. 115/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 115
Dosar nr. 8823/1/2006
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2007
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. 550 din 9 aprilie 2004 reclamantele S.G.E. şi F.V.A. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul oraşului Eforie şi SC C.S. 2000 SA, anularea dispoziţiei nr. 239 din 23 februarie 2004 emisă de Primarul oraşului Eforie şi obligarea pârâţilor la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 300 mp lotul 145 din parcelarea Tuzla-Techirghiol, iar în situaţia în care nu este posibilă restituirea în natură, pârâtele să fie obligate la despăgubiri băneşti reprezentând valoarea de circulaţie a imobilului.
În motivarea acţiunii reclamantele au arătat că imobilul solicitat a fost proprietatea părinţilor lor şi a fost preluat de stat în mod abuziv. Soluţia propusă prin dispoziţia contestată, se arată în acţiune, respectiv de acordarea despăgubirilor în sumă de 7500 dolari SUA motivat de faptul că terenul este ocupat de activul Pensiunea nr. 1 a SC C.S. SA, este nelegală, faţă de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 1635 din 11 octombrie 2005 pronunţată de Tribunalul Constanţa s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC C.S. 2000 SA şi s-a respins acţiunea faţă de această pârâtă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Acţiunea formulată în contradictoriu cu Primarul oraşului Eforie a fost respinsă ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că terenul care face obiectul litigiului se află în patrimoniul persoanei juridice de drept public oraşul Eforie, astfel că SC C.S. 2000 SA nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fond, prima instanţă a reţinut că restituirea în natură a terenului nu este posibilă întrucât construcţia edificată pe teren are caracter definitiv.
Reclamantele au declarat apel împotriva sentinţei sus-menţionate, criticând-o sub ambele aspecte, susţinând că pârâta SC C.S. 2000 SA are calitate de deţinător al terenului în condiţiile reglementate de art. 20 din Legea nr. 10/2001, iar pe fondul cauzei că în mod greşit s-a reţinut că edificiul nu a fost ridicat după anul 1990 şi are caracter definitiv.
Prin Decizia civilă nr. 52/C din 29 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, s-a admis apelul, s-a desfiinţat sentinţa şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
În motivarea acestei decizii s-a reţinut că soluţia instanţei de fond de respingere a acţiunii faţă de pârâta SC C.S. 2000 SA pentru lipsa calităţii procesuale pasive este dată cu aplicarea greşită a legii, întrucât această pârâtă, ca titulară a dreptului de proprietate asupra mijlocului fix edificat pe teren este titulara unui alt drept real asupra acestui teren şi are calitatea de persoană juridică deţinătoare, în sensul dispoziţiilor art. 21 alin. (1), actualmente art. 22, din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005.
S-a mai reţinut că soluţia pe fond a cererii de restituire în natură a terenului implică discuţii referitoare la autorizarea construcţiei edificate, la starea fizică a acesteia şi utilitatea ei pentru proprietar, aspecte ce vor fi analizate de instanţa de rejudecare.
Împotriva deciziei pronunţată în apel au declarat recurs SC C.S. 2000 SA şi Primarul oraşului Eforie.
În motivarea recursului său, recurenta-pârâtă SC C.S. 2000 SA a susţinut, în esenţă, că hotărârea criticată este nelegală, întrucât deţine asupra terenului numai un drept de folosinţă, proprietatea fiind a oraşului Eforie, că această recurentă nu a emis vreo decizie pentru ca intimatele să formuleze contestaţie şi faţă de ea, iar construcţia care este proprietatea recurentei este permanentă, edificată în anul 1960, astfel că nu se încadrează în categoria prevăzută de art. 10 din Legea nr. 10/2001.
Recursul declarat de Primarul oraşului Eforie a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestor motive de recurs se susţine că SC C.S. 2000 SA nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât este doar persoana care foloseşte terenul cu acordul proprietarului, care este oraşul Eforie, în virtutea faptului că este proprietara construcţiei.
Se mai susţine că instanţa de apel a apreciat în mod greşit că nu au fost lămurite aspectele referitoare la caracterul demolabil sau nu al construcţiei, la stadiul ei fizic şi la autorizarea acesteia ce ar face necesar ca SC C.S. 2000 SA să figureze ca parte în proces.
Pe parcursul soluţionării recursului reclamanta F.V.A. a decedat, fiind introduse în cauză moştenitoarele acesteia, respectiv Ţ.C.L.A., M.A.M. şi I.S.G., în calitate de intimate-reclamante.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, în sensul considerentelor ce succed.
Nu poate fi primită critica vizând lipsa calităţii procesuale pasive a SC C.S. 2000 SA, invocată prin ambele recursuri declarate în cauză.
Legitimarea procesuală pasivă a acestei pârâte rezidă din dispoziţiile art. 20, actualmente 21 din Legea nr. 10/2001, SC C.S. 2000 SA având calitatea de unitate deţinătoare a imobilului, respectiv a terenului în litigiu, ca urmare a preluării mijlocului fix, împrejurare reţinută în mod corect de instanţa de apel.
Înalta Curte constată că soluţia adoptată în apel este temeinică şi legală, casarea cu trimiterea spre rejudecare instanţei de fond fiind determinată de necesitatea lămuririi situaţiei de fapt a terenului şi a construcţiei edificată pe acesta, în raport de care urmează a se face aplicarea dispoziţiilor legale corespunzătoare.
Această soluţie este corectă şi din perspectiva respectării triplului grad de jurisdicţie în cauză.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a dispune respingerea recursului declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Primarul oraşului Eforie şi SC C.S. 2000 SA împotriva deciziei nr. 52/C din 29 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1266/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1175/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
