ICCJ. Decizia nr. 354/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 354.
Dosar nr. 2870/57/2006
Şedinţa publică din 3 mai 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 153 din 1 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Alba, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamantul D.C. împotriva Consiliul Local Roşia Montană.
S-a reţinut că analizând acţiunea prin prisma Legii minelor nr. 257/1927 precum şi a Regulamentului de aplicare a acestei legi, cuxa reprezintă un titlu de valoare, respectiv o participaţiune la asociaţiile miniere de exploatare auriferă existente în zona Munţilor Apuseni.
Aceste asociaţii de exploatare concesionau exploatări miniere mici şi funcţionau ca o societate comercială, concesionarea putând înceta prin neplata taxei de concesiune sau în orice altă situaţie.
Or, în conţinutul Legii nr. 10/2001 nu se regăseşte posibilitatea restituirii sau stabilirii de despăgubiri pentru titlurile de valoare existente la asociaţii ce funcţionau ca urmare a unei concesiuni acordate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul D.C. criticând-o pe motiv că deţine un drept de proprietate asupra cuxelor, moştenit de la antecesorii săi care au devenit proprietari asupra terenurilor denumite cuxe şi a probat acest lucru.
Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul D.C. cu motivarea că, instanţa de fond, a făcut o corectă aplicare a legii la situaţia de fapt întrucât titlurile de cuxă reprezintă bunuri mobile constând din acţiuni, valori ce nu-şi găsesc reglementarea în prevederile Legii nr. 10/2001.
Împotriva menţionatei decizii a declarat recurs reclamantul D.C. invocând cazurile prevăzute de art. 304 pct. 7,8 şi 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, următoarele:
- interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, instanţa de fond s-a rezumat la a motiva că aceste cuxe reprezintă titluri de valoare, respectiv participaţiuni la asociaţiile miniere de exploatare auriferă, existente în zona Munţilor Apuseni, fără a motiva legal şi temeinic această susţinere;
- titlurile de cuxă, reprezintă certificarea faptului că acestea ca bunuri imobile se aflau în proprietatea unei persoane, erau în circuitul civil iar proprietarul exercita toate atribuţiile dreptului de proprietate;
- cuxele nu au fost niciodată concesionate sau închiriate unei alte asociaţii de exploatare minieră, fiind preluate în mod abuziv în anul 1950.
Recursul nu este întemeiat.
Din cuprinsul Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 şi a Regulamentului pentru aplicarea art. 264 din Legea minelor, rezultă următoarele:
- asociaţiunile de exploatare minieră, la care participarea la averea asociaţiunii era constituită prin părţi (cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcţioneze în condiţiile în care au fost constituite;
- cuxa, conferea titularului său dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociaţiei, neavând o valoare prestabilită, cu caracter mobiliar;
- asociatul avea dreptul să participe la veniturile asociaţiei proporţional cu numărul cuxelor pe care le posedă şi în aceiaşi proporţie era obligat să contribuie la cheltuielile asociaţiei;
- asociatul răspundea pentru datoriile asociaţiei numai cu cuxa sa.
Art. 1 din Legea minelor din anul 1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul ţării şi în subsolul ţării, al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român".
Potrivit art. 4 din aceiaşi lege „dreptul de a valorifica substanţele minerale care aparţin statului, se exercită de el, fie direct, fie transmiţându-l particularilor după normele şi condiţiile prevăzute de lege".
Ca urmare, exploatarea minelor se putea face şi de particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor de cuxe.
Concesionarul în temeiul contractului de concesiune putea exploata şi valorifica substanţele minerale, având doar posesia şi folosinţa bunului, dreptul de proprietate aparţinând concedentului (statului).
În raport cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul de exploatare temporară a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001.
Faptul că titlurile de cuxe au un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporaţiune, nu pot fi asimilate dreptului acţionarilor/ asociaţiilor de persoane juridice proprietare ale imobilelor şi activelor la data preluării în mod abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr. 10/2001.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de D.C. împotriva deciziei nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de D.C. împotriva deciziei nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3559/2006. Civil. Conflict de muncă.... | ICCJ. Decizia nr. 3512/2006. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
