ICCJ. Decizia nr. 5510/2006. Civil
Comentarii |
|
Prin dispoziția nr. 4553 din 17 martie 2003 Primarul Municipiului Craiova a respins cererea petentei M.R. de restituire în natură a terenului în suprafață de 326 mp, situat în Craiova, cu motivarea că este afectat utilității publice, parcul Craiovița, și aparține domeniului public al Municipiului Craiova potrivit H.G. nr. 965/2002 poziția 24795.
Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 353 din 29 septembrie 2004 a admis contestația formulată de petenta M.R., a anulat dispoziția nr. 4553 din 17 martie 2003 a Primarului Municipiului Craiova pe care l-a obligat să-i restituie în natură suprafața de 326 mp teren situat în Craiova.
S-a reținut că: din patrimoniul părinților reclamantei, T.N., decedat la data de 9 noiembrie 1984 și T.A., decedată la data de 4 octombrie 1993, a fost expropriată suprafața de 326 mp teren și construcția (demolată în prezent) în baza Decretului nr. 336/1985.
S-a precizat că, potrivit expertizei efectuate în cauză de ing. D.I.V. terenul este liber de construcții astfel încât restituirea în natură este posibilă potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia civilă nr. 1243 din 9 mai 2005 a respins ca nefondate apelurile declarate de Primăria Municipiului Craiova, Consiliul local al Municipiului Craiova și petenta M.R. împotriva sentinței civile nr. 353 din 29 septembrie 2004 a Tribunalului Dolj cu motivarea că prima instanță a făcut în speță o justă aplicare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001.
în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 1243 din 9 mai 2005 a Curții de Apel Craiova a declarat recurs Consiliul local al Municipiului Craiova, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că: în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia a fost emisă Hotărârea Consiliului local nr. 173/2001 pentru inventarierea bunurilor ce aparțin domeniului public de interes local urmată de H.G. nr. 965/2002 privind apartenența la domeniul public a bunurilor inventariate. La poziția 24795 din H.G. nr. 965/2002 figurează parcul Craiovița, în a cărui componentă intră și terenul a cărui restituire în natură a fost solicitată de petentă.
Recursul este fondat.
Potrivit art. III pct. 2 Anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia aparțin domeniului public al municipiilor, printre altele parcurile publice.
în speță, prin H.G. nr. 1965/2002, a fost atestată apartenența la domeniul public al județului Dolj precum și al municipiului, orașelor și comunelor din județul Dolj a bunurilor cuprinse în anexele 1-100 în care este inclusă și zona L.C.C. (zonă verde) din Municipiul Craiova.
Terenul în litigiu, în suprafață de 326 mp și construcția (în prezent demolată au fost expropriate prin Decretul nr. 336/1985 în scopul de utilitate publică al construirii unui cartier de blocuri de locuințe, cu amenajările edilitare aferente, cartier existent în prezent, și zonă verde.
Deși în raportul de expertiză întocmit inițial de ing. D.V. (Fila 138 dos. 3191/2001) se arată că terenul nu a fost folosit potrivit scopului de utilitate publică pentru care a fost expropriat și nu este afectat de detalii de sistematizare, în completarea de la fila 175 se menționează că fosta stradă T. nr. 37 A nu mai există, în apropiere există un canal subteran construit pe baza unei autorizații de construcție din 30 mai 2000 de municipalitate. A mai menționat expertul că suprafața de teren în litigiu este nominalizată în anexa la H.G. nr. 965/2002, poziția 4795 ca "făcând parte din parcul Craiovița".
Ca atare, scopul de utilitate publică al exproprierii a fost realizat, "parcul Craiovița" face parte din domeniul public al Municipiului Craiova iar restituirea în natură nu este posibilă.
Petenta M.R. a solicitat, în subsidiar, plata unei despăgubiri bănești (fila 18 dos. 3191/2003).
Potrivit art. 11 alin. (4) și (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă întregul teren aferent, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil. Valoarea terenurilor aferente construcțiilor expropriate, care nu se pot restitui în natură, se stabilește potrivit valorii de piață.
Se impune în speță, pentru soluționarea capătului de cerere având ca obiect acordarea de despăgubiri efectuarea unui raport de expertiză pentru stabilirea valorii acestora.
Față de considerentele menționate Curtea a admis recursul, a casat decizia curții de apel și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.
← ICCJ. Decizia nr. 5538/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5453/2006. Civil → |
---|