ICCJ. Decizia nr. 7122/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7122
Dosar nr. 4034/1/2006
Şedinţa publică din 15 septembrie 2006
Deliberând asupra recursurilor civile de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11 octombrie 2004, reclamanta P.N.S. a chemat în judecată pe pârâţii: Municipiul Botoşani, prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Botoşani şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând, în condiţiile Legii nr. 18/2001, ca aceştia să fie obligaţi în principal să-i restituie în natură suprafaţa de 540 mp teren-grădină ce a fost preluată abuziv de Statul Român, iar în situaţia în care nu este posibilă restituirea în natură, să i se acorde despăgubiri băneşti în echivalent.
A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 60.000.000 lei (vechi) daune reprezentând contravaloarea recoltelor ce le-ar fi obţinut de pe acest teren în ultimii trei ani, deoarece a fost lipsită de folosinţa lui, precum şi la plata sumei de 100.000.000 lei (vechi) daune morale pentru suferinţele îndurate de deposedarea terenului, cu obligarea şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la 10 aprilie 1970 a fost deposedată de Statul Român, prin autorităţile sale de atunci, de suprafaţa de grădină de 540 mp situată în Botoşani, teren pe care s-a construit ulterior un bloc de locuinţe, pentru care nu a fost despăgubită.
Prin Dispoziţia nr. 8254 din 9 iunie 2004 a Primarului Municipiului Botoşani, i s-au acordat pentru suprafaţa de teren menţionată titluri de valoare nominală în valoare de 1.197.010.912 lei (vechi), deşi valoarea terenului este mult mai mare.
Fiind astfel investit, Tribunalul Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 1007 din 15 iunie 2005, a admis în parte cererea şi a obligat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să-i acorde reclamantei despăgubiri în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare în valoare totală de 1.197.010.912 lei pentru suprafaţa de teren de 540 mp expropriată şi care nu mai poate fi restituită în natură.
A respins cererea reclamantei împotriva Municipiului Botoşani, prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Botoşani.
A respins capetele de cerere privind daunele materiale şi morale.
A obligat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la 8.600.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă că reclamanta a fost proprietara suprafeţei de teren menţionată ce a fost preluată abuziv de către stat şi pentru care reclamanta nu a fost despăgubită. Întrucât pe acest teren s-au construit blocuri de locuinţe, restituirea în natură nu mai este posibilă, astfel încât, conform prevederilor art. 11 pct. 3 şi 9 şi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 reclamanta beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare în valoare totală de 1.197.010.912 lei (vechi).
Referitor la celelalte două capete de cerere s-a apreciat ca fiind nefondate întrucât acordarea lor nu este prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Soluţia instanţei de fond a fost confirmată de Curtea de Apel Suceava, care, prin Decizia civilă nr. 986 din 30 noiembrie 2005, a respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantă şi de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanta şi Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani.
Prin recursul declarat reclamanta P.N.S., invocă prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că în mod greşit i s-au acordat titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare în loc de echivalent bănesc aşa cum prevăd dispoziţiile Legii nr. 10/2001 aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, respectiv art. 11 pct. 4 şi art. 10 alin. (7).
Prin recursul declarat, Ministerul Finanţelor Publice, prin D.G.F.P. Botoşani, invocă prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Susţine, astfel, că hotărârea instanţei de apel este nelegală, în condiţiile în care, ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 10/2001, nu mai există temeiul legal prin care să fie obligat la emiterea titlurilor de valoare nominală, întrucât acestea au fost înlocuite cu titluri de despăgubire acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor Bucureşti la nivelul căreia fiinţează Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Cea de a doua critică, vizează greşita obligare a sa de către instanţa de fond la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu are culpă procesuală.
Ambele recursuri sunt fondate pentru considerentele ce succed:
Ambele instanţe au reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiilor art. 11 pct. 3 şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, fără a observa că aceste texte de lege se referă la situaţia unui imobil teren cu construcţie şi nu la un imobil teren expropriat.
În acest caz erau aplicabile prevederile art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (7) şi art. 36 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data introducerii cererii.
Între timp, a fost adoptată Legea nr. 247 din 25 iulie 2005 care a modificat Legea nr. 10/2001, dispoziţiile acesteia aplicându-se şi litigiilor în curs, cât timp nu a fost finalizat procesul de despăgubire a proprietarului deposedat abuziv.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, modificată, când restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare sau despăgubiri.
Art. 10 alin. (7) stabileşte că se va avea în vedere valoarea de piaţă a terenului, iar art. 11 pct. 4 (menţinut prin Legea nr. 247/2005) prevede posibilitatea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent.
De precizat că art. 9 alin. (2) şi art. 36 din Legea nr. 10/2001 au fost abrogate prin Legea nr. 247/2005, aşa încât, instanţa de apel trebuia să constate că urmare modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 titlurile de valoare nominală nu mai sunt prevăzute în modificările aduse legii şi deci nu mai exista temeiul legal prin care Ministerul Finanţelor Publice să emită astfel de titluri, acestea fiind înlocuite cu titluri de despăgubire acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor Bucureşti la nivelul căreia fiinţează Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: în condiţiile art. 13 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Referitor la critica vizând greşita obligare de către instanţa de fond a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, se constată a fi nefondată, întrucât aceasta nu a constituit motiv de critică în apel şi nu poate fi invocată direct în recurs întrucât s-ar încălca principiul non omisso medio.
Drept urmare, în raport de considerentele expuse recursurile declarate în cauză se constată a fi fondate sub aspectul analizat şi vor fi admise, cu consecinţa modificării deciziei atacate şi admiterea apelurilor formulate de reclamantă şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei primei instanţe pe care o va schimba în parte în sensul că se va constata că reclamanta este îndreptăţită pentru terenul de 540 mp situat în Botoşani, la măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile art. 13 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanta P.N.S. şi de pârâta D.G.F.P. Botoşani în numele Ministerului Finanţelor Publice, împotriva deciziei civile nr. 986 din 30 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
Modifică Decizia atacată şi admite apelurile declarate de reclamanta P.N.S. şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 1007 din 15 iunie 2005 a Tribunalului Botoşani pe care o schimbă în parte în sensul că:
Constată că reclamanta P.N.S. este îndreptăţită pentru terenul de 540 mp situat în municipiul Botoşani la măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile art. 13 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 715/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 707/2006. Civil → |
|---|
