ICCJ. Decizia nr. 8008/2006. Civil
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 10 februarie 2003, I.V. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul local al municipiului Turda și V.B. în calitate de Președinte al Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, anularea dispoziției nr. 38 din 14 ianuarie 2003 emisă de Primarul municipiului Turda, prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat din punct de vedere administrativ în Turda, județul Cluj, ca fiind netemeinică și nelegală și obligarea pârâtului la restituirea în natură a imobilului menționat, solicitat prin notificarea înregistrată sub nr. 18 din 16 mai 2001.
La data de 12 mai 2003, reclamantul I.V. a formulat o extindere de acțiune față de SC I.E.T. SRL Turda, în calitate de pârâtă, având în vedere că este deținătoarea imobilului în litigiu.
Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 1733 din 14 septembrie 2004 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC T.I.E. SRL. A admis acțiunea civilă formulată și extinsă de reclamantul I.V. împotriva pârâților Primarul municipiului Turda și SC T.I.E. SRL. A dispus anularea dispoziției nr. 38 din 14 ianuarie 2003 emisă de Primarul municipiului Turda. A dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 234 mp, situat din punct de vedere administrativ în Turda, identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert V.V. (f.153-164) și completarea la raportul de expertiză (f.181-183), din care 225 mp de la trotuarul străzii, calea V. până la parcela de 162 mp concesionată pârâtei SC T.I.E. SRL și 9 mp din această parcelă, aferenți construcției ridicate. A constatat subrogarea de drept a reclamantului în drepturile concedentului Consiliul local al municipiului Turda, decurgând din contractul de concesiune nr.98 din 26 ianuarie 1996 încheiat cu pârâta SC T.I.E. SRL pentru suprafața de 9 mp menționată anterior.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert V.V. (f.153-177), precum și din completarea la raportul de expertiză (f.181-188) și în final din cea de-a doua completare la raportul de expertiză (f. 203-206), terenul litigios este ocupat parțial de construcția ridicată de către pârâta SC T.I.E. SRL, respectiv o porțiune de 9 mp, diferența de 225 mp fiind liberă de construcții. Această din urmă porțiune este afectată de accesul public la construcția comercială și amenajări urbanistice. Potrivit acelorași concluzii, terenul litigios nu face parte din domeniul public al municipiului Turda, așa cum este cuprins în Anexa H.G. nr. 969 din 5 septembrie 2002. Tribunalul a considerat că nu sunt incidente dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001 în sensul nerestituirii în natură pe considerentul că terenul ar fi ocupat, întrucât noțiunea de "teren liber" în accepțiunea acestui articol este aceea a unui teren care nu a primit afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea, afectațiune care presupunea, în speță, construirea unor blocuri, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin decizia nr. 215/A din 21 februarie 2005, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de Primarul municipiului Turda.
S-a reținut, în esență, de către instanța de apel că, deși, conform ultimei completări la raportul de expertiză depus în fața primei instanțe (f.212, 213 dosar fond), expertul a menționat că terenul în litigiu constituie domeniu public conform H.G. nr. 969 din 5 septembrie 2002, fiind menționat la poziția 263 din Anexele acestei hotărâri, întrucât respectiva hotărâre de guvern a fost adoptată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și ulterior formulării notificării de către reclamant, respingerea cererii de restituire în natură pe considerentul apartenenței terenului la domeniul public ar însemna o recunoaștere a retroactivității aplicării hotărârii, împrejurare ce contravine principiului neretroactivității legii.
împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs Primarul municipiului Turda, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a reclamantului și menținerii dispoziției nr. 38 din 14 ianuarie 2003. A arătat că suprafața de teren de 234 mp a fost preluată de Statul Român în baza Decretului de expropriere nr. 390/1988, în scopul realizării unui număr de 186 apartamente și a dotărilor comerciale și tehnico-edilitare aferente, în ansamblul de locuințe "calea V.". Ulterior, în anul 1996, prin contractul nr.98 din 26 ianuarie 1996, încheiat între Consiliul local și T.A. s-a concesionat suprafața de 162 mp teren în vederea construirii unui spațiu comercial. După cum rezultă din expertiza topografică realizată în cauză, doar suprafața de 19 mp din cea expropriată este ocupată de construcția spațiului comercial, diferența fiind afectată accesului public la construcția comercială, fiind realizate amenajări urbanistice în acest scop, respectiv: lărgirea străzii, montări stâlpi de iluminat, ornamente urbanistice. în ceea ce privește regimul juridic al terenului expropriat, acesta face parte din domeniul public de interes local al municipiului Turda, aprobat prin H.G. nr. 969/2002, acest aspect fiind confirmat de expertul desemnat în cauză care a solicitat retractarea precizărilor cuprinse în completarea la raportul de expertiză depusă pentru termenul din 1 iunie 2004 în care a fost indicat un amplasament greșit al terenului.
Recursul este fondatl
Prin notificarea adresată prin intermediul executorului judecătoresc Primăriei municipiului Turda, în temeiul Legii nr. 10/2001, I.V. a solicitat să fie substituit în drepturile celui care a concesionat terenul. A arătat că în baza Decretului nr. 390 din 27 decembrie 1988 s-au expropriat, în scopul realizării, în municipiul Turda a unui număr de 186 apartamente și dotări comerciale și tehnico-edilitare, în ansamblul de locuințe "calea V.", casa și terenul în suprafață de 234 mp, aparținând autoarei reclamantului. Pentru imobilul-construcție demolat în anul 1989 s-au primit despăgubiri în sumă de 65.000 lei, iar terenul este în prezent concesionat și ocupat de o construcție având destinația spațiu comercial.
Primăria municipiului Turda, prin dispoziția nr. 38 din 14 februarie 2003 nu a restituit reclamantului imobilul revendicat situat în Turda, județul Cluj, întrucât terenul solicitat nu este liber de construcții. La art. 2 din dispoziție, s-a stipulat că aceasta împreună cu notificarea se va trimite la Prefectura Cluj pentru acordarea de despăgubiri bănești în conformitate cu art. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 coroborat cu art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Urmare atacării dispoziției menționate în instanță de către reclamant care a solicitat restituirea în natură a terenului, în cauză s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice.
Prin expertiza tehnică efectuată de ing. V.V., aflată la fila 153 dosar fond, s-a arătat că față de constatările și măsurătorile efectuate, în cazul în care se va dispune de către instanță restituirea în natură a terenului în suprafața solicitată de 234 mp, aceasta ar trebui să aibă amplasamentul sub construcția comercială de 162 mp, prin substituirea reclamantului în drepturile celui ce a concesionat terenul, diferența urmând a se completa cu teren din spatele construcției. Această constatare s-a impus având în vedere faptul că terenul în suprafață de 225 mp situat între calea V.i și clădirea comercială a devenit prin edificarea construcției teren aparținând domeniului public, pentru accesul public și amenajări urbanistice (lărgirea străzii, montare stâlpi iluminat, ornamente urbanistice, etc.), iar terenul din spatele construcției nu poate fi atribuit, deoarece clădirea comercială ocupă în întregime toată lățimea fostului imobil C.F. Oprișani și ca atare reclamantul nu ar avea acces la terenul ce i s-ar atribui pe respectivul amplasament.
Din completarea la raportul de expertiză, existentă la fila 203 a dosarului tribunalului, a rezultat că terenul în suprafață de 234 mp solicitat de reclamant nu face parte din zona atestată ca domeniu public pentru municipiul Turda prin H.G. nr. 969/2002.
Prin completarea ulterioară la raportul de expertiză depus în dosar 1585/2003, fila 212 dosar fond, s-au retractat precizările cuprinse în completarea despre care s-a făcut vorbire, constatându-se că antecesoarea reclamantului avea gospodăria (locuință și curte) pe calea V. nr. 11 și nu la nr. 29 cum greșit este menționat în "Tabelul centralizator privind documentația tehnică de expropriere pentru Locuințe calea V.T.". S-a concluzionat că întreaga suprafață de 234 mp ce a aparținut de gospodăria lui I.S., autoarea reclamantului, se află în interiorul zonei expropriate prin D. nr. 390/1988, terenul în litigiu fiind inclus în cvartalul cuprins între str. I.O., str. A. și calea V., care în conformitate cu H.G.nr. 969/2002 constituie domeniul public al județului Cluj, potrivit poz. 263 din anexele 1-30, parte integrantă din hotărârea menționată.
Ca atare, terenul în litigiu nu este liber, fiind afectat accesului public, iar în acest scop au fost realizate amenajări urbanistice și, prin urmare, nu putea fi restituit în natură. Intimatul-reclamant urmează să primească măsuri reparatorii prin echivalent care vor fi acordate conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Pentru cele ce preced, a fost admis recursul, au fost casate hotărârile pronunțate în cauză și a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva dispoziției nr. 38 din 14 februarie 2003 a Primăriei municipiului Turda.
← ICCJ. Decizia nr. 8038/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8014/2006. Civil → |
---|