ICCJ. Decizia nr. 8054/2006. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8054
Dosar nr. 1085/1/200.
Şedinţa publică din 12 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 14 mai 2004, reclamantul G.I. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Galaţi, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea dispoziţiei nr. 622/SR din 3 martie 2004, şi restituirea în natură sau echivalent a imobilului situat în Galaţi.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, este descendentul defuncţilor părinţi G.M. şi G.S., sens în care, pe lângă actele de stare civilă, a depus şi certificatul de moştenitor nr. 1015/1976. A mai arătat că, pe terenul în suprafaţă de 1296 mp în anul 1923, părinţii săi au construit o casă, compusă din patru camere şi dependinţe, aşa cum rezultă şi din sentinţa civilă nr. 2547 din 3 iunie 1972 a Judecătoriei Galaţi.
Din adresa nr. 915 din 30 mai 1997, emisă de Prefectura Judeţului Galaţi, rezultă că imobilul, casă de locuit, a fost demolat în anul 1977, iar terenul a trecut în proprietatea statului.
Tribunalul Galaţi, secţia civilă, prin sentinţa nr. 367 din 21 februarie 2005, a admis în parte acţiunea reclamantului G.I., obligând pârâta la plata sumei de 794.646.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, pentru imobilul în litigiu.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, preluat abuziv de către stat, valoarea imobilului, teren şi construcţii, fiind de 795.646.000 lei, conform expertizei tehnice de specialitate, efectuată în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel reclamantul G.I. şi pârâta Primăria Municipiului Galaţi.
În critica formulată, reclamantul a susţinut, că instanţa de fond în mod nejustificat a reţinut valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent în sumă de 794.646.000 lei, în loc de 894.646.000 lei, sumă stabilită prin expertiza tehnică.
Pârâta a criticat hotărârea primei instanţe pentru următoarele motive:
- reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, până la data de 1 iulie 2003, aşa cum prevede Legea nr. 10/2001;
- certificatul de moştenitor nr. 1015/1976, depus în instanţă nu face dovada proprietăţii;
- Primăria municipiului Galaţi, nu deţine terenul în cauză şi nici nu are competenţa de a acorda măsuri reparatorii prin echivalent;
- instanţa de fond a încălcat dreptul de opţiune al reclamantului acordându-i despăgubiri băneşti în loc de acţiuni sau titluri de valoare nominală.
Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, prin Decizia nr. 766/A din 2 septembrie 2005, a admis apelul declarat de reclamantul G.I., a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că, măsurile reparatorii prin echivalent vor avea cuantumul de 894.646.000 lei în loc de 794.646.000 lei, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei civile nr. 367/2005 a Tribunalului Galaţi, secţia civilă.
A respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Galaţi.
În ceea ce priveşte apelul declarat de reclamantul G.I., instanţa a reţinut că este o simplă greşeală de calcul, câtă vreme expertiza a stabilit valoarea totală a imobilului la 894.646.000 lei, (598.898.000 + 295.747.600 lei), iar prima instanţă nu a înlăturat-o, astfel că, prin prisma art. 296 teza a II-a C. proc. civ., a apreciat admisibil apelul.
Analizând criticile formulate de pârâta Primăria Municipiului Galaţi, instanţa de apel le-a apreciat ca nefondate, pentru următoarele considerente:
- cu actul de vânzare-cumpărare nr. 3329/0929 (f. 26) şi actul datat 4312/1921 (f. 42, dosar fond), reclamantul a făcut dovada proprietăţii antecesorilor săi asupra imobilului în litigiu;
- potrivit actului eliberat de Arhivele Statului, aflat la fila 3, rezultă că antecesorii reclamantului locuiau în Galaţi, în jurul anului 1972, aspect dovedit şi de sentinţa civilă nr. 2547/1972 pronunţată de Judecătoria Galaţi;
- din adresa nr. 915/1997 emisă de Prefectura Judeţului Galaţi şi din Hotărârea Consiliului Local Galaţi nr. 134/1999, terenul în litigiu a făcut obiectul schimbului cu SC D. SA Galaţi.
- faptul că actele doveditoare ale dreptului de proprietate au fost depuse la data de 21 iulie 2004, nu-i poate fi imputabil intimatului, câtă vreme acesta a făcut demersurile necesare la Direcţia Arhivelor Statului;
- Primăria Galaţi are calitate procesuală pasivă, întrucât a fost investită cu soluţionarea notificării.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Primăria Municipiului Galaţi, invocând aplicarea greşită a legii, în sensul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă, lipsa calităţii procesuale pasive întrucât terenul este deţinut de SC D. SA Galaţi şi în subsidiar primăria nu are competenţă în a acorda despăgubiri civile, aceasta revenind Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform Legii nr. 247/2005.
Recursul nu este întemeiat.
Reclamantul a notificat Primăria Municipiului Galaţi, solicitând restituirea imobilului, teren, în natură, şi prin echivalent a construcţiei demolate, imobile preluate abuziv de stat.
Cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului şi nici a deposedării abuzive, Primarul Municipiului Galaţi, prin dispoziţia nr. 622/SR din 3 martie 2004, a respins cererea de restituire în natură sau echivalent.
Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, notificarea face dovada deplină în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut de lege, şi ca atare îşi produce efectele prevăzute de lege.
În măsura în care Primăria municipiului Galaţi ar fi constatat că terenul este deţinut de SC D. SA Galaţi, deci de o altă entitate juridică, era datoare să trimită notificarea unităţii deţinătoare, conform art. 20 din Legea nr. 29/2001.
Or, în cauză, primăria notificată nu a comunicat reclamantului unitatea deţinătoare şi nici nu a transmis notificarea către SC D. SA Galaţi.
Întrucât cererea de restituire a fost respinsă, reclamantul, în temeiul art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, a atacat în justiţie dispoziţia emisă. În aceste condiţii, nu se poate susţine că Primăria municipiului Galaţi nu are calitate procesuală pasivă.
Se constată că nici cel de al doilea motiv de recurs nu este întemeiat, deoarece, în prezent, măsurile reparatorii în echivalent se aduc la îndeplinire în condiţiile reglementate prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi a Normelor Metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 1095/2005.
Faţă de toate aceste considerente, recursul fiind nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Galaţi, prin Primar împotriva deciziei nr. 766/A din 2 septembrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8126/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 801/2006. Civil → |
|---|
