ICCJ. Decizia nr. 8458/2006. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8458
Dosar nr. 6867/1/2006
Şedinţa publică din 23 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 11 noiembrie 2004, reclamanţii S.T., S.C. si S.G. au chemat în judecată pe pârâtul Primarul municipiului Iaşi, solicitând anularea dispoziţiei nr. 9313 din 12 octombrie 2004, restituirea în natură a suprafeţei libere din terenul de 2106 mp situat Iaşi, precum şi stabilirea măsurilor reparatorii în echivalent pentru construcţia demolată, care era amplasată la aceeaşi adresă.
În motivarea contestaţiei, întemeiate pe prevederile Legii nr. 10/2001, reclamanţii au susţinut că dispoziţia atacată este contrară legii precizate deoarece o parte din terenul de 2106 mp solicitat prin notificare nu constituie domeniu public şi poate fi restituită în natură.
Tribunalul Iaşi, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1394 din 28 septembrie 2005, a admis contestaţia, a anulat dispoziţia criticată, a dispus restituirea în natură a terenului de 2106 mp situat în Iaşi, prezentat în planul de situaţie anexă la raportul de expertiză extrajudiciară, a constatat că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea în echivalent a construcţiilor demolate amplasate la aceeaşi adresă, l-a obligat pe pârât să restituie contravaloarea acestor construcţii, calculată în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare şi a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
S-a reţinut că:
- reclamanţii sunt succesorii familiei Z., care în anul 1950 avea în proprietate un teren de 2260 mp si o construcţie (în prezent demolată), situate în Iaşi;
- în anul 1950, societatea C. a preluat din terenul menţionat 154 mp, pentru care ulterior a fost reconstituit dreptul de proprietate al reclamanţilor, acestora eliberându-li-se titlul nr. 186205/2002;
- deşi prin notificare au solicitat 2604 mp, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să revendice doar 2106 mp;
- potrivit anexelor raportului de expertiză, terenul de 2106 mp menţionat în dispoziţia de respingere a notificării se află la o oarecare distanţă de scuarul Bicaz, inclus în inventarul domeniului public;
- pe de altă parte, pârâtul nu a făcut dovada că terenul în litigiu este cuprins într-un plan de sistematizare.
- drept consecinţă, conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 şi art. 8 din HG nr. 614/2001, acest teren poate fi restituit în natură.
Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, prin Decizia nr. 23 din 10 februarie 2006, a respins apelul declarat de pârât, cu o motivare asemănătoare.
Pârâtul a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ultimei hotărâri şi, pe fond, menţinerea dispoziţiei contestate.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a susţinut că instanţele de fond şi apel au reţinut greşit, pe baza unui raport de expertiză extrajudiciară, că terenul solicitat nu face parte din domeniul public şi, deci, în speţă ar fi operant art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Această critică este fondată deoarece:
- prin dispoziţia contestată, pârâtul a făcut reclamanţilor o ofertă de restituire în echivalent pentru clădirea demolată şi teren, respingându-le cererea de restituire în natură a ⅓ din teren, pe considerentul că acest imobil este inclus în domeniul public al municipiului şi are destinaţia de parc;
- potrivit actelor aflate la dosar şi expertizei tehnice efectuate în cauză, statul a preluat imobilul în discuţie conform Decretului nr. 92/1950, construcţiile ridicate în jurul anului 1910 au fost demolate, terenul solicitat de reclamanţi este amplasat în spatele unor blocuri şi ocupat de parcul Guliver, iar în această zonă, care nu dispune de niciun loc de recreere, nu poate fi amenajat un alt parc, din lipsă de spaţiu;
- în consecinţă, datorită implicaţiilor sociale negative pe care le-ar genera eventuala desfiinţare a parcului menţionat, restituirea în natură a terenului în litigiu nu este posibilă.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis în sensul casării ambelor hotărâri, rejudecării şi respingerii contestaţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Iaşi împotriva deciziei nr. 23 din 10 februarie 2006 a Curţii de Apel Iaşi.
Casează Decizia recurată precum şi sentinţa civilă nr.1394 din 28 septembrie 2005 a Tribunalului Iaşi şi rejudecând respinge contestaţia formulată de S.T., S.C. şi S.G. împotriva dispoziţiei nr. 9313 din 12 octombrie 2004 a Primarului municipiului Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 8435/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8427/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|