ICCJ. Decizia nr. 9311/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin dispoziția nr. 3750 din 17 noiembrie 2003 Primarul Municipiului Cluj Napoca a respins notificarea nr. 55383/3/452 din 19 septembrie 2001 formulată de numita N.L. care a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a apartamentelor nr. 3, 4, 5 și 6 și a terenului aferent acestora din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, pe motiv că solicitanta nu face dovada calității de moștenitor al foștilor proprietari tabulari ai imobilului.
La data de 5 ianuarie 2004, sub nr. 234/2004, reclamanta N.L. a contestat în justiție dispoziția emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea actului și constatarea calității de persoană îndreptățită la restituirea imobilului din Cluj-Napoca, înscris în C.F. colectivă nr. 123184 Cluj sub A + 1 și în C.F. individuală nr. 123185 Cluj, alcătuit din: a) nr.top. 5222/1/I - apartament cu 3 camere și dependințe; b) nr. top. 5222/1/III - apartamentul cu o cameră și dependințe; c) nr.top. 5222/1/IV - apartament cu două camere și dependințe; d) nr.top. 5222/1/V - spațiu comercial cu suprafața de 11,20 mp; e) nr.top. 5222/1/VI - spațiu comercial cu suprafața de 21 mp, precum și terenul aferent acestora.
Prin aceeași acțiune reclamanta a solicitat obligarea pârâților Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Finanțelor Publice și A.P.A.P.S. să-i predea în posesie și folosință imobilele mai sus-menționate, să se dispună intabularea în C.F. a dreptului de proprietate cu titlu de moștenire și reconstituire conform Legii nr. 10/2001 și să se dispună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, corespunzătoare valorii actuale de circulație pentru spațiile din imobil vândute și care nu mai pot fi restituite în natură.
în motivarea acțiunii reclamanta a susținut că imobilul a fost, inițial, proprietatea numiților N.I. și I.N., reclamanta fiind unica moștenitoare a defunctei N.M.A., așa cum rezultă din testamentul autentificat sub nr. 66 din 16 februarie 1999 de Biroul Notarului Public S.C.L.. Defuncta N.A.M. l-a moștenit pe soțul său N.G.I.Z., care, la rându-i, a moștenit-o pe sora sa N.E.(căsătorită F.). N.G.I.Z. și sora sa N.E. au fost unicii moștenitori ai părinților lor N.I. și I.N., proprietarii inițiali ai nemișcătorului. Imobilul a trecut în proprietatea statului prin naționalizare, cu încălcarea prevederilor art. II din Decretul nr. 92/1950, întrucât proprietarii bunului făceau parte din categoriile sociale exceptate de la aplicarea acestui act normativ, N.I. fiind învățător, iar soția sa I.N. a fost casnică.
Prin dispoziția nr. 3812 din 25 noiembrie 2003 Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de numiții C.E.C. și F.N. care au solicitat restituirea în natură a apartamentelor care nu au fost vândute foștilor chiriași și acordarea de măsuri reparatorii pentru apartamentele vândute chiriașilor, din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris inițial în C.F. nr. 4834 cu nr.topo. 5222, pe motiv că solicitanții nu fac dovada calității de moștenitori ai foștilor proprietari tabulari.
La data de 5 ianuarie 2004, sub nr. 453/2004, reclamanții C.E.C. și F.N. au contestat în justiție dispoziția emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea actului, constatarea calității de moștenitori ai antecesorilor E.I., N.G. și N.E., restituirea în natură a imobilului situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 4834 Cluj-Napoca cu nr.top. 5222 și intabularea dreptului de proprietate, în cote părți egale, asupra imobilului.
Prin încheierea din 10 august 2004 Tribunalul Cluj a dispus conexarea dosarului nr. 453/2004 la dosarul nr. 234/2004 "întrucât pentru același imobil s-au depus două notificări de către mai multe persoane care se pretind a fi îndreptățite".
Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 450 din 1 martie 2005, a admis în parte acțiunile conexe formulate de reclamanții N.L., C.E.C. și F.N. și a dispus dezmembrarea parcelei nr.top. 5222/2 înscrisă în C.F. 4834 Cluj, în suprafață de 974 mp, conform variantei a III-a de partajare întocmită de expert B.V. în cuprinsul suplimentului raportului de expertiză, astfel:
- parcela cu nr.top. nou 5222/2/1, în suprafață de 110 mp, teren cale de acces;
- parcela cu nr.top. nou 5222/2/2 - în suprafață de 579 mp, teren în str. P. nr. 71;
- parcela cu nr.top. nou 5222/2/3 - în suprafață de 285 mp, teren în str. P. nr. 71, se vor înscrie în favoarea aceluiași proprietar, Statul Român.
S-a dispus restituirea în natură a parcelei cu nr.top. nou 5222/2/2 în suprafață de 579 mp în favoarea reclamantei N.L., a parcelei cu nr.top. nou 5222/2/3, în suprafață de 285 mp în favoarea reclamanților C.E.C. și F.N., în cote egale, și a parcelei cu nr.top. nou 5222/2/1, în suprafață de 110 mp, în indiviziune forțată către cei trei reclamanți.
S-a dispus restituirea în natură a spațiilor comerciale situate în imobilul din Cluj-Napoca, str. P. nr. 71, respectiv a apartamentelor nr. 5 și nr. 6 din imobilul înscris în C.F. col. 123184 Cluj și C.F. ind. 123185 Cluj, în favoarea reclamanților C.E.C. și F.N., în cote de câte 1 fiecare și reclamantei N.L., în cotă de 1 parte și s-a dispus intabularea acestor drepturi de proprietate în cartea funduară.
Prin aceeași sentință s-au stabilit măsuri reparatorii prin echivalent sub forma titlurilor de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare pentru apartamentele nr. 1, 3 și 4 din același imobil în favoarea reclamantei N.L., până la concurența sumei de 1.573.607.200 lei, și în favoarea reclamanților C.E.C. și F.N., până la concurența sumei de 786.803.600 lei, fiecare. Aceleași măsuri reparatorii s-au stabilit pentru terenul în suprafață de 290 mp nerestituibil în natură, al aceluiași imobil, din care pentru reclamanta N.L. până la concurența sumei de 514.415.050 lei, iar pentru ceilalți doi reclamanți până la concurența sumei de 257.207.525 lei, fiecare.
S-a luat act că reclamanta N.L. a renunțat la judecata cauzei față de pârâta A.P.A.P.S. și a fost obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca la 21.450.000 lei către reclamanta N.L. și la 4.925.000 lei către reclamanții C.E.C. și F.N., reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut și motivat că imobilul în litigiu a fost înscris inițial în C.F. 4834 Cluj sub nr.top.5222, fiind format din casă de cărămidă, cu local pentru prăvălie, 9 camere, 5 bucătării și dependințe, curte și grădină în suprafață de 382 stj.p., fiind intabulat în favoarea lui N.G. și N.E.(căsătorită F.) în cotă de 1 parte fiecare și I.N. (născută E.) în cotă de 1.
în baza Decretului nr. 92/1950 imobilul a fost preluat de Statul Român, iar în anul 1997 nemișcătorul a fost dezmembrat în parcelele cu nr.top. noi 5222/1 și 5222/2. Ulterior, construcția a fost dezmembrată, creându-se un număr de șase apartamente, trei dintre acestea cu nr. 1, 3 și 4 au fost înstrăinate către chiriași în baza Legii nr. 112/1995, iar alte două apartamente fac obiectul unor contracte de asociere încheiate între Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și terțe societăți comerciale. Apartamentul nr. 2 a fost deja restituit către N.M.A. în temeiul Legii nr. 112/1995. S-a mai reținut că greșit au fost respinse notificările prin cele două dispoziții date de Primarul municipiului Cluj-Napoca deoarece reclamanții au făcut dovada calității lor de moștenitori ai foștilor proprietari tabulari.
Sentința tribunalului a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, care, prin decizia nr. 651/A din 10 iunie 2005, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Ministerul Finanțelor Publice.
împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentința tribunalului, în termen legal, au declarat recurs pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Ministerul Finanțelor Publice.
Prin recursurile declarate pârâții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca au invocat următoarele motive comune de casare: corect au fost respinse notificările reclamanților prin cele două dispoziții deoarece dosarele au fost incomplete, iar solicitanții nu au depus înscrisurile doveditoare solicitate în termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost prelungit ulterior; greșit au fost admise cele două acțiuni conexate, reclamanții nejustificându-și legitimarea procesuală activă întrucât nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului și nici a calității lor de moștenitori; imobilul din Cluj-Napoca, str. P. nr. 71 a trecut în proprietatea statului cu titlu valabil prin Decretul nr. 92/1950 întrucât s-a respectat condiția identității între persoana trecută în lista anexă și aceea menționată ca proprietar la data naționalizării; au fost corect aplicate prevederile art. I pct. 2 din Decretul nr. 92/1950 deoarece naționalizarea a operat atât in rem, cât și in personam.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat următoarele motive de recurs: greșit au fost admise acțiunile reclamanților pentru că aceștia nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite în sensul dispozițiilor art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001; instanțele nu au lămurit situația de fapt referitoare la devoluțiunea succesorală, iar actele de stare civilă, în lipsa certificatelor de moștenitor sau a calității de moștenitor, nu fac dovada deplină a calității reclamanților de succesori în drepturile proprietarilor de carte funciară; conform mențiunilor din C.F. nr. 4384 Cluj-Napoca, la data naționalizării, proprietari ai imobilului erau N.E.(căsătorită F.), N.G. și E.I. (căsătorită N.), iar reclamanții nu au făcut dovada acceptării succesiunilor succesive până la autorii comuni, proprietari de carte funciară; situația a rămas neclară în privința cotei de proprietate ce a aparținut numitei N.E.; greșit a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la cheltuieli de judecată, în solidar, cu ceilalți doi pârâți.
Recursurile sunt fondate.
Prin dispozițiile nr. 3750 din 17 noiembrie 2003 și nr. 3812 din 25 noiembrie 2003 Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins solicitările formulate pe cale de notificare de reclamanții N.L., C.E.C. și F.N. de restituire în natură a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, str. P. nr. 71 sau de acordare a altor măsuri reparatorii pentru partea de imobil ce a fost înstrăinată în baza Legii nr. 112/1995.
Fiind finalizată procedura administrativă, prealabilă și obligatorie instituită de Legea nr. 10/2001, cei trei reclamanți s-au adresat instanței judecătorești competente cu două acțiuni separate, conexate ulterior, prin care au atacat dispozițiile date în procedura administrativă, solicitând, în principal, anularea actelor emise de persoana deținătoare a imobilului și declanșând astfel procedura judiciară reglementată de același act normativ.
în adevăr, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 "decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare".
Examinând dispozitivul sentinței, astfel cum a fost mai sus reprodus, soluție menținută în apel, se constată că instanțele nu au soluționat litigiul în cadrul procesual instituit prin Legea nr. 10/2001, în sensul rezolvării unor acțiuni îndreptate împotriva dispozițiilor prin care persoana juridică deținătoare a refuzat acordarea de măsuri reparatorii (restituirea în natură sau prin echivalent) ci au soluționat litigiul ca și cum ar fi fost învestite cu o acțiune în revendicare, de drept comun, nepronunțându-se, mai mult, chiar ignorând prin soluția dată cele două dispoziții cu privire la care reclamanții au cerut anularea.
întrucât, în speță, procedura administrativă a fost parcursă și finalizată integral și cum acțiunea în justiție întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 are un caracter subsidiar, soluțiile pronunțate în procedura judiciară nu pot fi date cu ignorarea actelor emise în procedura administrativă de persoana juridică deținătoare, deoarece, rolul procedurii judiciare constă tocmai în verificarea legalității și a temeiniciei lor.
Pe de altă parte, potrivit art. 129 alin. (6) C. proc. civ. "în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".
Cererea de chemare în judecată investește instanța cu judecarea cauzei, aceasta însemnând că, în principiu, instanțele judecătorești nu se pot sesiza din proprie inițiativă și că cererea de chemare în judecată odată introdusă fixează natura și obiectul procesului. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul este obligat să determine obiectul acțiunii, în cadrul căruia urmează a se soluționa procesul, instanța neputând să depășească ori să ignore aceste limite. Obligația instanței de a se pronunța numai cu privire la obiectul acțiunii constituie, corelativ, garanția aplicării principiului disponibilității recunoscut părții reclamante.
Deoarece, în cauză, instanțele au ignorat aceste reguli și au soluționat litigiul în afara cadrului procesual instituit de Legea nr. 10/2001 și, totodată, au schimbat natura și obiectul litigiului, astfel cum au fost fixate prin acțiunile promovate de reclamanți, s-a impus admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și reluarea judecății, urmând ca instanța de trimitere, în rejudecare, să analizeze sub formă de apărări, susținerile făcute de cei trei pârâți în recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9517/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9626/2006. Civil → |
|---|
