ICCJ. Decizia nr. 1094/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 8 iulie 2002 la Tribunalul Brașov, reclamanții P.I. și V. au chemat în judecată pe pârâții municipiul Făgăraș prin Primar, RA S.C. Făgăraș, S.O. și S.A.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea ofertei de restituire prin echivalent bănesc pentru imobilul situat în Făgăraș, înscris în C.F. și să se dispună restituirea în natură.
Să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 15 din data de 23 decembrie 1996 încheiat între pârâți în condițiile Legii nr. 112/1995, radierea din C.F. Făgăraș a dreptului de proprietate a pârâților și evacuarea lor din imobil, să se dispună înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamanților și să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
în drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 10/2001.
în motivare, au arătat că imobilul a fost proprietatea lor și prin deciziile nr. 545 din 9 august 1986 și nr. 1126 din 30 decembrie 1987 ale Consiliului Popular al Județului Brașov a fost preluat abuziv de stat ca urmare a rămânerii lor în Germania.
Statul și-a întabulat dreptul de proprietate, imobilul fiind folosit în continuare de fiul reclamanților până la data de 31 ianuarie 1992.
Imobilul a fost închiriat pârâților S.O. și S.A.M. și ulterior vândut acestora, contractul fiind lovit de nulitate absolută.
După apariția Legii nr. 112/1995 reclamanții au formulat cerere de restituire sens în care s-a emis Hotărârea nr. 268 din 10 iunie 1997 prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului.
La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2002 Tribunalul a disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 15 din 23 decembrie 1996, evacuarea pârâților și radierea dreptului de proprietatea al acestora.
Reluarea judecății s-a făcut la data de 13 mai 2005.
Persoanele juridice indicate de reclamanți ca având calitatea de continuatori în drepturi ai intimatei S.C. RA Făgăraș, respectiv SC A.S. SA, SC S.S. SA și SC E. SA au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Prin încheierea din data de 10 iunie 2005 tribunalul a constatat că pârâtele nu au calitate procesuală pasivă, deoarece instanța a rămas investită cu soluționarea contestației formulată potrivit art. 24 din Legea 10/2001 în contradictoriu cu Municipiul Făgăraș prin primar.
Intimații din cererea introductivă de instanță au invocat excepția autorității de lucru judecat, care a fost respinsă de instanță cu aceleași considerente, că nu vizează capătul de cerere cu care a fost investită.
Prin sentința civilă nr. 233/S din data de 17 iunie 2005, Tribunalul Brașov a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Municipiului Făgăraș, reprezentat prin primar și a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Municipiul Făgăraș că decizia este emisă de Primarul municipiului în calitate de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale, situație în care Municipiul Făgăraș prin primar are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul pricinii, instanța a reținut că, prin dispoziția nr. 298 din 19 iunie 2002, emisă de primarul municipiului Brașov, a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului, deoarece acesta a fost înstrăinat în condițiile Legii nr. 112/1995 iar reclamanților li s-a făcut ofertă de restituire prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești. Instanța a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 18 lit. d) din Legea 10/2001.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare, s-a statuat în mod irevocabil de instanțe în sensul că este valabil, fiind respectate dispozițiile Legii 112/1995.
împotriva acestei sentințe, reclamanții au declarat apel, arătând că nu au fost analizate probele care confirmă faptul că imobilul a intrat în proprietatea statului fără titlu și că pârâții au fost de rea credință, deoarece aveau cunoștință de împrejurarea că reclamanții au solicitat redobândirea dreptului de proprietate.
Nu au fost respectate condițiile prevăzute de Legea 112/1995; principiul de bază consacrat în Legea 10/2001 este restituirea în natură.
Prin decizia nr. 11 Ap din 25 ianuarie 2005 Curtea de Apel Brașov a respins apelul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență, că sunt incidente dispozițiile art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001.
La înstrăinarea imobilului către chiriași au fost respectate dispozițiile Legii nr. 112/1995, neavând relevanță sub acest aspect dacă imobilul a intrat cu sau fără titlu în proprietatea statului.
Valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare și buna credință au fost analizate în cadrul procesului care a soluționat capetele de cerere disjunse.
împotriva acestei decizii, reclamanții au declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Sunt reluate criticile formulate în apel.
Imobilul a intrat abuziv în proprietatea statului.
Pârâții au fost de rea credință la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare care este lovit de nulitate absolută.
Instanța a interpretat greșit normele juridice ce guvernează autoritatea de lucru judecat, în speță neputând fi reținută autoritatea de lucru judecat. Hotărârea instanței anterioare nu poate produce consecințe juridice în acest proces.
Probele administrate trebuie analizate în integralitatea lor și conduc la concluzia că nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 112/1995.
Legea nr. 10/2001 consacră principiul restituirii în natură.
Mai arată recurenții că prin Hotărârea nr. 268 din 10 iunie 1997 Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 112/1995 a dispus restituirea imobilului.
Recursul este nefondat.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare nr. 15 din 23 decembrie 1996 s-a constatat în mod irevocabil prin sentința nr. 501 din 15 aprilie 2003 valabilitatea acestuia (fila 131-133 dosar fond), fiind incidente dispozițiile art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 care statuează că măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent dacă "imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995".
Pentru aceste motive, criticile reclamanților privind intrarea abuzivă a imobilului în proprietatea statului, cele legate de nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 cât și cele legate de neaprecierea probelor în întregime nu pot fi primite. Acestea au făcut obiectul controlului judiciar, pronunțându-se sentința civilă nr. 501/2003 a Judecătoriei Făgăraș care are autoritate de lucru judecat cu privire la aceste aspecte.
Nu poate fi primită critica recurenților în sensul că s-a reținut greșit autoritatea de lucru judecat deoarece în speță nu este vorba de același obiect, cauză și aceleași părți. Dezlegarea dată prin hotărâre irevocabilă problemei valabilității contractului de vânzare-cumpărare nr. 15/1996 intră în sfera autorității de lucru judecat, urmând a fi avută în vedere și în soluționarea capătului de cerere disjuns.
Acest aspect nu mai poate fi supus verificării jurisdicționale, fiind tranșat deja în mod irevocabil în litigiul anterior purtat între părți.
Nu este vorba în speță de funcționarea excepției autorității de lucru judecat (elementele de identitate reglementate de art. 1201 C. civ.) neregăsindu-se în cadrul contestației formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, ci de manifestarea efectului pozitiv al lucrului judecat.
Potrivit art. 1200 pct. 4 C. civ., cu referire la art. 1202 alin. (2) C. civ., ceea ce s-a verificat jurisdicțional anterior, are valoarea prezumției absolute, care în raporturile dintre părți nu mai poate face obiectul dovezii contrare.
Așadar, ceea ce s-a stabilit în procesul anterior, în legătură cu valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare se impune în judecata ulterioară, de o manieră ce nu permite proba contrară [art. 1202 alin. (2) C. civ.], determinând aplicabilitatea la speță a dispozițiilor art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Față de cele prezentate, invocarea de către recurenți a faptului că Legea nr. 10/2001 consacră principiul restituirii în natură rămâne fără eficiență având în vedere modalitatea de soluționare a aspectelor legate de valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare prin sentința nr. 501/2003 a Judecătoriei Făgăraș, rămasă irevocabilă și care se impune prin efectul pozitiv al lucrului judecat.
Pentru aceste considerente recursul a fost respins în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 115/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1133/2007. Civil → |
|---|
