ICCJ. Decizia nr. 1519/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1519
Dosar nr. 5077/59/200.
Şedinţa publică din 19 februarie 2007
Asupra recursului de faţă,
Din analiza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 503 din 3 martie 2006 Tribunalul Timiş a admis acţiunea reclamantei J.M. şi a obligat pârâtul Primarul Municipiului Timişoara să răspundă la notificarea privind restituirea imobilului din Timişoara.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că notificarea reclamantei nu a fost soluţionată motivat de necompletarea dosarului administrativ, în timp ce, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea 10/2001, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe prin decizie sau dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură, iar reclamanta este îndreptăţită, în caz de neemitere a dispoziţiei, să solicite, în justiţie, obligarea unităţii deţinătoare de a-i răspunde.
Pârâţii Primăria Municipiului Timişoara, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara au declarat apel împotriva sentinţei arătând că potrivit art. 25 din Legea 10/2001 unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe prin decizie sau dispoziţie motivată în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare. Prin urmare, numai în situaţia în care dosarul administrativ cuprinde toate actele solicitate unitatea deţinătoare este obligată să emită dispoziţia de soluţionare a notificării, or, în speţă reclamanta nu a completat dosarul administrativ cu actele solicitate prin adresa din 29 noiembrie 2004.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. 300 din 27 septembrie 2006 a respins apelul ca nefondat, menţinând sentinţa instanţei de fond.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâţii Consiliul Local Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara şi Primarul Municipiului Timişoara, în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ., prin care au învederat că au fost citaţi eronat pentru judecarea apelului la data de 28 septembrie 2006, când, în realitate, cauza a avut termen de judecată la 27 septembrie 2006.
Criticile formulate sunt fondate.
Decizia Curţii de Apel Timişoara este nulă fiind dată cu încălcarea vădită a normelor de procedură, întrucât recurenţii apelanţi au fost citaţi pentru data de 28 septembrie 2006, conform proceselor verbale de îndeplinire a procedurii de citare existente la filele 5-7 ale dosarului de apel, în timp ce apelul a fost soluţionat la data de 27 septembrie 2006 prin Decizia recurată.
Aşa fiind, recursul se va admite, Decizia atacată se va casa, iar dosarul va fi restituit aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâţii Consiliul Local Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara şi Primarul Municipiului Timişoara împotriva deciziei nr. 300 din 27 septembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată astăzi 19 februarie 2007, în şedinţa publică.
← ICCJ. Decizia nr. 1524/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1512/2007. Civil → |
---|