ICCJ. Decizia nr. 1526/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 311 din 27 octombrie 2004 Tribunalul Gorj a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.I. împotriva pârâtei SC C.E.R. SA, a dispus retrocedarea către reclamant a suprafeței de 0,14 ha teren și casa de locuit expropriate prin Decretul nr. 193/1987 situate în satul Pinoasa, comuna Câlnic, județul Gorj, a obligat reclamantul să restituie despăgubirea primită actualizată și a respins capătul de cerere având ca obiect Legea 10/2001 .
în considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a fost expropriat cu un imobil compus din 0,14 ha teren și casă de locuit, iar până în prezent nu s-a realizat nici o lucrare de utilitate publică, astfel încât, potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, s-a dispus retrocedarea imobilului și obligarea reclamantului la restituirea despăgubirii actualizate.
Capătul de cerere fondat pe dispozițiile Legii 10/2001 a fost respins ca inadmisibil, reținându-se că reclamantul nu a urmat procedura specială reglementată de acest act normativ.
împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC C.E.R. susținând că imobilul fiind preluat cu titlu în proprietatea statului, în baza Decretului nr. 193/1987, reclamantul era îndreptățit să solicite acordarea de despăgubiri potrivit Legii 10/2001 și nu să urmeze procedura instituită de Legea nr. 33/1994. Cât privește terenul retrocedat s-a arătat că, în realitate acesta ar avea o suprafață de 250 mp și nu 0,14 ha, astfel cum rezultă din cuprinsul actului de preluare.
Apelanta a mai susținut că lucrările de investiții, în vederea cărora s-a expropriat imobilul, se află în curs de derulare, în zonă realizându-se lucrări de excavație și demolare a caselor, situație în care dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt inaplicabile.
O altă critică s-a referit la faptul că instanța de fond l-a obligat pe reclamant la restituirea despăgubirii reactualizate, fără a se menționa cuantumul acesteia.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 393 din 16 mai 2006 a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că suprafața de teren ce se retrocedează este de 250 mp și nu 1.400 mp și a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Instanța de apel a dispus, potrivit art. 295 C. proc. civ., efectuarea unor expertize topo și construcții, ambele rapoarte concluzionând același aspect, respectiv că doar o suprafață de 250 mp a fost preluată abuziv.
în considerentele deciziei s-a reținut că imobilul nu a fost utilizat în termen de un an potrivit scopului pentru care a fost expropriat și nici nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică, astfel cum rezultă din concluziile rapoartelor de expertiză.
Cât privește rambursarea despăgubirii încasate, actualizarea acesteia urmează a fi realizată la data plății, astfel încât prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 36 din Legea nr. 33/1994.
Susținerea apelantei, potrivit căreia acțiunea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 33/1994 ar fi inadmisibilă după apariția Legii 10/2001 nu poate fi reținută, întrucât prevederile art. 35 din Legea 33/1994 sunt aplicabile imobilelor expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii, astfel cum s-a dispus prin decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Curții Supreme de Justiție, Secțiile Unite.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta SC C.E.R. SA susținând că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 întrucât scopul exproprierii a fost realizat deoarece lucrarea pentru care a fost dispusă exproprierea a început la data emiterii decretului de expropriere, iar în prezent lucrările de excavare a terenurilor și demolare a caselor se află în plină desfășurare. Dispozițiile textului de lege menționat nu solicită finalizarea lucrărilor în termen de un an, ci, doar începerea lor, pentru a se demonstra că scopul exproprierii a fost realizat. S-a mai susținut că cererea de retrocedare a imobilului întemeiată pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33 este inadmisibilă. Deși recurenta nu a indicat expres temeiul juridic al recursului, analiza criticilor formulate face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
în interpretarea corectă a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, în cazul imobilelor expropriate înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ termenul de un an se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 33/1994 și numai în măsura în care lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea nu au fost începute.
în speță, însă, prin probele administrate în cauză, respectiv cele două rapoarte de expertiză construcții și topo (filele 65 și 97 ale dosarului de apel) s-a dovedit că imobilul în litigiu nu a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost preluat, iar lucrările de utilitate publică nici nu au început pe amplasamentul proprietății reclamantului.
Referitor la cealaltă critică formulată, respectiv inadmisibilitatea cererii de retrocedare întemeiată pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 este de precizat că în materia restituirii imobilelor preluate de stat, Legea 10/2001 constituie o reglementare generală în raport cu Legea 33/1994. Ea nu a abrogat expres prevederile art. 35 din Legea 33/1994, care se aplică atât în situația în care bunul expropriat nu a fost utilizat scopului propus, cât și în cazul efectelor pe care le generează această împrejurare.
întrucât dispozițiile art. 35 din Lege 33/1994 nu au fost abrogate expres și între cele două legi există unele diferențe de reglementare privind termenul pentru formularea cererii de restituire, conform principiului generalia specialibus non derogant, nu se poate reține că de la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 prevederile art. 35 din Legea 33/1994 au devenit inaplicabile.
Ca atare, drepturile persoanelor ale căror imobile au fost expropriate pot fi în continuare realizate în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994, dacă sunt îndeplinite condițiile acestui text.
în consecință, hotărârea pronunțată în cauză este legală, iar recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1743/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1680/2007. Civil → |
|---|
