ICCJ. Decizia nr. 1760/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 20 septembrie 2005 la Judecătoria sectorului 5, H.E. a chemat în judecată Primăria Municipiului București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să emită o decizie sau dispoziție motivată, de soluționare a notificării de restituire, în temeiul Legii nr. 10/2005, a apartamentului 45 din București.
S-a arătat în motivarea cererii, că autorii săi M. și C.S. au fost proprietarii apartamentului trecut în mod abuziv în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 223/1974 iar după decesul părinților, reclamanta a rămas unica moștenitoare a acestora.
Prin sentința 6529 din 4 noiembrie 2005, Judecătoria sectorului 5 București a admis în parte acțiunea reclamantei H.E. și a obligat Primăria Municipiului București să se conformeze dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 10/2001 republicată, în sensul de a se pronunța o decizie motivată asupra cererii de restituire în natură sau prin echivalent a apartamentului în litigiu.
Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin decizia civilă nr. 11 A din 5 ianuarie 2006 a admis excepția de necompetență materială a judecătoriei, a anulat în totalitate sentința 6529/2005 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București și a reținut cauza spre rejudecare.
Soluționând cauza pe fondul său, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, căruia i-a fost repartizat dosarul în mod aleatoriu în temeiul art. 95 din Regulamentul de Ordine Interioară, prin sentința 304 din 7 martie 2006, a admis acțiunea formulată de H.E. și a obligat Municipiul București prin primar să se pronunțe asupra notificării.
Curtea de Apel București secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 406 din 5 octombrie 2006 a admis apelul declarat de Municipiul București împotriva sentinței civile nr. 304 din 7 martie 2006.
Admițând excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, a anulat sentința nr. 304/2006 și a trimis cauza la Tribunalul București pentru judecarea pe fond a cererii de apel.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a invocat din oficiu necompetența sa materială de a soluționa apelul, reținând că astfel tribunalul nu a soluționat apelul față de competența jurisdicțională în primă instanță a judecătoriei.
împotriva acestei decizii 406 din 5 octombrie 2006 a declarat recurs H.E., arătând în esență că instanța de apel a nesocotit dispozițiunile Deciziei IX din 20 martie 2006 dată în recursul în interesul legii prin care s-a stabilit obligatoriu că instanța competentă să soluționeze litigiile de natura celui ce formează obiectul cauzei este secția civilă a tribunalului, în a cărui rază teritorială își are sediul persoana juridică.
Recursul este întemeiat.
Prin decizia nr. IX din 20 martie 2006 înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că instanța căreia îi revine competența de a soluționa cererile formulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate, deținătoare a imobilului de a emite o decizie sau dispoziție motivată de restituire în natură sau acordarea de despăgubiri, potrivit Legii nr. 10/2001, este secția civilă a tribunalului în a cărei rază teritorială își are sediul persoana juridică respectivă.
Față de competența în primă instanță a tribunalului, în mod corect Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a pronunțat pe fond acțiunea reclamantei H.E., prin sentința civilă nr. 304 din 7 martie 2006.
în atari condițiuni și în aplicarea art. 3 pct. 2 C. proc. civ., competența de soluționare a apelului împotriva deciziei nr. 304/2006 a Tribunalului București, secția a IV-a, revenea Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
întrucât prin decizia 406 din 5 octombrie 2006 Curtea de apel București s-a dezinvestit de soluționarea apelului, lăsându-l nerezolvat, în temeiul art. 313 C. proc. civ. s-a impus admiterea recursului declarat de H.E. și casarea cu trimitere a deciziei 406 din 5 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1909/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1743/2007. Civil → |
|---|
