ICCJ. Decizia nr. 2026/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 207 din 20 februarie 2006 Tribunalul Galați a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții B.I., B.I.I. și B.D. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Tecuci prin care au solicitat anularea dispoziției nr. 4798 din 7 decembrie 2005 emisă de pârât și restituirea imobilului situat în Tecuci, compus din construcție și teren aferent.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că potrivit art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001, modificată prin Legea 247/2005, persoana îndreptățită va notifica, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, persoana juridică deținătoare a imobilului. Termenul de depunere a notificării a fost prelungit succesiv prin O.U.G. 109/2001 și O.U.G. 145/2001, dar nu și prin Legea 247/2005 și s-a împlinit la data de 12 februarie 2002. Cum reclamanții au depus notificarea la data de 2 noiembrie 2005, în mod corect pârâtul a respins cererea de restituire ca tardiv formulată.
împotriva sentinței a declarat apel reclamantul B.I. în nume propriu și în numele fiului său minor B.I.I. susținând nulitatea acesteia în condițiile în care reclamantul minor nu a avut un tutore sau curator desemnat de instanță. Apelantul a arătat că deși B.I.I. este fiul său, interesele lor sunt contrare, motiv pentru care nu îl poate reprezenta în instanță.
în motivarea apelului s-a mai solicitat a se constata că instanța de fond nu a verificat calitatea procesuală a Primăriei Tecuci și că nu s-a făcut distincția dintre imobilul ca teren și imobilul construit, numai construcția fiind supusă dispozițiilor Legii 10/2001.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 154 A din 16 mai 2006 a respins apelul ca nefondat reținând că, în mod corect a fost menținută dispoziția atacată prin care s-a respins notificarea reclamanților ca tardiv formulată.
Instanța de apel a apreciat că, atât B.I. cât și B.I.I. au calitatea de reclamanți în cauză, au formulat aceleași pretenții, astfel încât nu se poate pune problema existenței unor interese contrare ale celor doi, B.I. reprezentându-l în mod legal pe fiul său minor în proces.
în ceea ce privește calitatea procesuală a pârâtului Primarul Municipiului Tecuci aceasta a fost corect reținută, câtă vreme actul a cărui anulare se solicită, respectiv dispoziția nr. 4798/2005 emană de la acesta.
A fost respinsă și susținerea potrivit căreia instanța de fond ar fi trebuit să facă distincție între imobilul teren și imobilul construcție, întrucât noțiunea de imobil, în sensul Legii 10/2001 include atât construcția, cât și terenul pe care aceasta este amplasată.
împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs reclamantul B.I. în nume propriu și în numele fiului său minor B.I.I., în temeiul art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel.
Recursul este nefondat.
Analizând probatoriile administrate în cauză s-a constatat că notificarea formulată de reclamanți a fost depusă la data de 4 noiembrie 2005, cu mult peste termenul legal ce a expirat la 14 februarie 2002. De precizat este că acest termen de depunere a notificării este un termen de decădere, care nu a mai fost prelungit în urma apariției Legii nr. 247/2005.
Potrivit art. 22 alin. (5) din Legea 10/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, nerespectarea termenului pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a mai solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Textul legal menționat a fost declarat a fi în concordanță cu prevederile constituționale prin decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curții Constituționale.
în raport de data depunerii notificării, 4 noiembrie 2005 și de dispozițiile art. 22 alin. (5) din Legea 10/2001 reclamanții recurenți sunt decăzuți din dreptul de a solicita în justiție restituirea în natură a imobilului și, ca atare, criticile inserate în motivarea recursului nu pot fi reținute.
Chiar și în situația în care notificarea ar fi fost depusă în termen nu s-ar fi putut reține existența unor interese contrare între cei doi recurenți, întrucât prin cererea formulată ambii tind la restituirea în natură a cotelor legale ce li se cuvin în calitate de moștenitori ai foștilor proprietari ai imobilului.
Primăria Municipiului Tecuci prin Primar are calitate procesuală pasivă fiind unitatea deținătoare a imobilului care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea 10/2001 a emis dispoziția contestată în cauză.
în fine, nu este necesar a se face distincția între imobilele teren și construcție, întrucât sfera de aplicare a Legii 10/2001 le include pe amândouă.
în consecință, hotărârea pronunțată în cauză este legală, iar recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2055/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2047/2007. Civil → |
|---|
