ICCJ. Decizia nr. 2254/2007. Civil
| Comentarii |
|
Reclamanții F.A., Ș.M.C., P.R.L., O.A., T.D. în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj Napoca au solicitat anularea dispoziției sale cu nr. 1370 din 31 mai 2005 și restituirea în natură a apartamentelor nr. 15 și 16 din imobilul situat în Cluj Napoca sau măsuri prin echivalent.
Prin sentința nr. 354 din 28 martie 2006 a Tribunalului Cluj, secția civilă, s-a respins excepția autorității de lucru judecat și, pe fond, s-a respins acțiunea reclamanților.
Pentru aceasta s-a reținut că aceștia n-au calitate de persoane îndreptățite, conform Legii nr. 10/2001, în lipsa înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a antecesorilor lor, aceștia din urmă nefiind menționați nici în anexele la Decretul nr. 92/1950, caz în care s-a aplicat art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Soluția a fost menținută potrivit deciziei civile nr. 191/A din 12 iunie 2006 a Curții de Apel Cluj care a respins apelul reclamanților.
în considerentele hotărârii sale, instanța de apel a apreciat dacă actul de vânzare-cumpărare, încheiat de autorii reclamanților cu proprietarul tabular, nu trebuia să îmbrace forma înscrisului autentic pentru valabilitatea lui, în schimb transferul dreptului de proprietate imobiliară operând între părți, efectul absolut al acestui drept nu se realizează față de terți, inclusiv față de Statul Român, în lipsa unui mijloc legal de a-l face opozabil acestora.
S-a reținut că publicitatea în sistemul de carte funciară, guvernat de Decretul-lege nr. 115/1938, în vigoare la data încheierii contractului amintit are un caracter absolut, întrucât în temeiul art. 17 drepturile reale ca dreptul de proprietate, se dobândesc, modifică sau se sting numai prin înscriere la cartea funciară.
S-a considerat astfel că exactitatea cuprinsului cărții funciare, forța ei probantă fiind determinată tocmai de efectul constitutiv de drepturi al înscrierii, transferul sau constituirea dreptului de proprietate pretins de reclamanți, prin actul sub semnătură privată de care se prevalează, nu operează față de Statul Român, fără o astfel de înscriere în cartea funciară.
S-a conchis că recurenții-reclamanți n-au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001.
împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții F.A., Ș.M.C., P.R.L., O.A., T.D. care, invocând pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., arată că actul sub semnătură privată privind vânzarea cumpărarea imobilului, act în baza căruia autorii lor au devenit proprietari, n-a îmbrăcat forma autentică, pentru că acțiunea în acest sens nu putea fi promovată în regimul trecut, pentru a nu mai discuta că nu era necesară autentificarea.
Consideră că le-au fost încălcate drepturile recunoscute prin Constituție la art. 44 pct.1-3 ca și normele Constituției pentru apărarea drepturilor omului.
Deliberând asupra recursului, acesta urmează a fi respins pentru simpla rațiune că, în raport de actul de proprietate invocat ca fiind înscrisul sub semnătură privată al autorilor, acesta nu le dă prerogativa legală reclamanților de a fi persoane îndreptățite în sensul art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001.
Pentru a asigura opozabilitatea față de terți, respectiv și față de stat, autorii recurenților au omis să perfecteze actul de vânzare-cumpărare în formă autentică, deși chiar la acea dată a operat publicitatea în sistemul de Carte funciară în baza Decretului-lege nr. 115/1938.
Mai mult, naționalizarea în baza Decretului nr. 92/1950 îl indică drept proprietar pe cel înscris în Cartea funciară, vânzătorul de la care au cumpărat autorii recurenților, așa încât nu există nici un act oficial al autorității de stat care să-i valideze pe aceștia din urmă ca proprietari.
De aceea, nefiind întrunite condițiile invocate ale art. 304 pct. 9 C. proc. civ., din moment ce s-a respectat legea, respectiv prevederile art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 în privința persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, calitate pe care recurenții-reclamanți n-o pot avea, s-a respins ca nefondat recursul.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2430/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2322/2007. Civil → |
|---|
