ICCJ. Decizia nr. 3924/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin contestația în anulare înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, la 30 iunie 2005, contestatoarea C.A.R.S.E. Hunedoara a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata B.M., să se dispună anularea deciziei nr. 1115 din 15 februarie 2005 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în dosarul nr. 7753/2004, pentru motivul prevăzut de art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
în motivarea contestației, s-a arătat că în mod eronat, anulând ca netimbrat recursul declarat împotriva deciziei nr. 456/A din 3 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, completul de judecată a omis, din gravă neglijență să cerceteze motivele de modificare invocate prin cererea de recurs.
S-a învederat că recursul declarat de C.A.R. era scutit de taxa judiciară de timbru conform art. 15 lit. p) din Legea 146/1997 rap. la art. 5 din Legea 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și ale uniunilor acestora care prevăd că actele și operațiunile caselor de ajutor reciproc ale salariaților, făcute în legătură cu obiectul de activitate al acestora, sunt scutite de orice impozite și taxe.
în cauză s-a dispus atașarea dosarului nr. 7753/2004 al înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, în care s-a pronunțat decizia contestată.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la dispozițiile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție va constata că prezenta contestație în anulare este nefondată pentru considerentele ce succed:
Prin decizia nr. 1115 din 15 februarie 2005 a cărei anulare s-a solicitat, înalta Curte de Casație și Justiție a anulat ca netimbrat recursul declarat de creditoarea C.A.R.S.E. Hunedoara împotriva deciziei civile nr. 456/A din 3 decembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, reținând că pentru termenul din 15 februarie 2005 recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 42.500 lei și a timbrului judiciar de 1500 lei, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Ca atare, instanța de recurs a aplicat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea 146/1997, modificată și completată prin Legea 195 din 25 mai 2004 precum și dispozițiile art. 1 din O.U.G. 32/1995 și a anulat cererea ca netimbrată.
Deși a invocat prin cererea de recurs scutirea de plata taxei judiciare de timbru, recurenta nu a formulat contestație în condițiile procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 146/1997, astfel încât nu poate formula critici privind modul de stabilire a acestei taxe pe calea contestației în anulare.
Totodată, Curtea reține că întrucât soluția instanței de recurs a fost aceea de anulare a recursului ca netimbrat, este evident că problema examinării motivelor de casare sau modificare invocate de recurentă nu mai putea fi abordată, admiterea excepției făcând inutilă analizarea motivelor de reformare susținute prin cererea reclamantei C.A.R.
Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că nu sunt întrunite dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. și a respins ca nefondată contestația în anulare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3974/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3910/2007. Civil → |
|---|
