ICCJ. Decizia nr. 4564/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4564
Dosar nr. 3147/33/200.
Şedinţa publică din 5 iunie 2007
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 20 ianuarie 2006 reclamanta S.E. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul judeţean Cluj şi preşedintele acestuia pentru desfiinţarea dispoziţiei nr. 500 din 28 decembrie 2005 emisă de aceştia prin care s-a respins notificarea de restituire în natură a imobilului înscris în C.F. 2402 Borşa nr.top. 69, 73/1/2, 75/1/2 C.F. nr. vechi 2262 Borşa top 76 (teren şi construcţie ce formează fostul castel B.).
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că imobilul, proprietatea ei a fost preluat de stat ilegal conform poziţiei B 2 şi B 3 din C.F. şi dat în administrare Spitalului de boli psihice Borşa.
Notificarea reclamantei a fost respinsă de Consiliul Judeţean Cluj pentru lipsa calităţii de deţinător al imobilului, deşi potrivit HG nr. 867/2002 toate unităţile sanitare de tip spitalicesc au fost date în administrarea consiliilor judeţene. S-a mai invocat faptul că Decizia a constatat lipsa notificării, constatare contrazisă de situaţia de fapt, reclamanta formulând mai multe notificări, nr. 362/2001, 365/2001, 356/2001, 359/2001 şi 358/2001.
Tribunalul Cluj prin sentinţa civilă nr. 469 din 16 aprilie 2006 a admis excepţia lipsei calităţii de unitate deţinătoare a pârâtului Consiliul Judeţean Cluj şi a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a acestei părţi.
În consecinţă a fost admisă în parte acţiunea şi s-a anulat dispoziţia nr. 500/2005.
S-a constatat calitatea de unitate deţinătoare a imobilului, a Spitalului de Boli Psihice Cronice din Borşa.
Pentru a motiva această soluţie instanţa de fond a reţinut că pârâţii Consiliul local şi preşedintele acestuia au calitate procesuală pasivă ei fiind cei ce au emis Decizia atacată.
Pe fondul cauzei s-a constatat că pârâtul Consiliul Judeţean Cluj nu este entitate deţinătoare a imobilului deoarece potrivit extrasului de C.F., proprietar este Statul Român iar administrator Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa.
S-a reţinut că legea spitalelor recunoaşte acestor unităţi sanitare personalitate juridică, şi, ca urmare, s-a apreciat, în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 persoana juridică deţinătoare este spitalul în cauză şi deci notificarea trebuia soluţionată de acesta şi nu de Consiliul Judeţean Cluj.
Instanţa a anulat dispoziţia şi pentru situaţia atipică creată a stabilit că termenul pentru adresarea notificării curge de la data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat apel care a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 481/A din 27 decembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj.
În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că potrivit cărţii funciare proprietar asupra castelului B., fost proprietate al reclamantei, este Statul Român iar administrarea este dată Spitalului de Boli Psihice Borşa care foloseşte această clădire.
Instanţa a constatat că în interpretarea Capitolului II din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, prin unitate deţinătoare se înţelege fie entitatea cu personalitate juridică care exercită dreptul de proprietate în numele Statului, fie entitatea cu personalitate în a cărei patrimoniu a fost înregistrat bunul în discuţie.
Prin Hotărârea nr. 35 din 16 februarie 2005 Consiliul Judeţean Cluj a aprobat darea în administrarea unităţii sanitare a terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară această activitate spitalele clinice ce fac parte din domeniul public al judeţului Cluj.
Ca atare în mod temeinic s-a constatat că unitatea deţinătoare este spitalul, Consiliul judeţean având obligaţia să comunice reclamantei datele de identificare ale spitalului.
Împotriva acestei soluţii reclamanta a declarat recurs în termen legal, la 6 februarie 2007.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 364 pct. 7-10 C. proc. civ.
În fapt, s-a criticat Decizia pentru că instanţa de apel nu a luat în considerare susţinerea reclamantei în sensul că trecerea imobilului în administrarea spitalului trebuia făcută cu aprobările de rigoare ale ministerului de resort (conform art. 2 din HG nr. 867/2002 modificată ulterior printr-o hotărâre emisă în 2002 şi respectiv prin alte trei hotărâri emise în 2003, transmiterea fiind lovită de nulitate în lipsa unei atari aprobări şi deci imobilul se află în continuare în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, care este competent să rezolve notificarea.
Recurenta a mai invocat derobarea de responsabilitate în soluţionarea notificării de Prefectură, Consiliul judeţean şi unitatea spitalicească.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte a constatat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel nu s-a preocupat să stabilească argumentat, regimul juridic al imobilului revendicat deşi expertul a semnalat o neconcordanţă a coordonatelor de carte funciară cât priveşte unitatea spitalicească.
De asemenea s-a reţinut că imobilul se găseşte în administrarea Spitalului dar titular al clădirii este Consiliul judeţean în al cărui inventar privind domeniul public se regăseşte acesta.
S-a mai reţinut din extrasul de C.F. că proprietarul bunului este Statul Român cu drept de folosinţă în favoarea Spitalului de Boli Psihice Cronice Borşa.
În raport de aceste constatări, instanţa de fond a procedat corect la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor cu privire la care nu sunt întrunite condiţiile Legii nr. 10/2001 pentru a-i defini ca persoane deţinătoare ale imobilului.
Instanţa nu s-a preocupat însă să dea o rezolvare notificării formulate de reclamantă şi, în raport de bunul pretins, să stabilească cadrul procesual şi raporturile juridice care se stabilesc între părţi în procedurile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Instanţa de fond nu s-a preocupat de refuzul soluţionării notificării şi de împrejurarea că prin soluţia dată a menţinut această situaţie.
Procedându-se la respingerea apelului şi la menţinerea soluţiei primei instanţe, s-au încălcat dispoziţiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
Aprecierea instanţei de apel, în sensul că petenta dispune de un termen pentru introducerea notificării la entitatea deţinătoare, termen care curge de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti, este lipsită de temei legal şi în contradicţie cu dispoziţiile art. 22 alin. (4) care prevăd că notificarea înregistrată face dovada deplină în faţa oricărei autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut de alin. (1) chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul.
Se constată că Decizia Curţii de apel s-a pronunţat cu greşita aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, şi că argumentarea instanţei nu aduce suficiente lămuriri în legătură cu regimul juridic al bunului revendicat în cauză fiind dovedite motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 în lipsa indicării actului dedus judecăţii şi a cărui interpretare eronată, împotriva înţelesului şi naturii explicite să fi condus la o soluţie greşită şi vădit netemeinică, nu a fost dovedit.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 10 nu poate fi primit, acest text fiind abrogat prin art. I pct. 1111 din OUG nr. 138/2000 punct introdus ulterior prin art. 1 pct. 49 din Legea nr. 219/2005. (publicată în M.Of. nr. 609 din 14 iulie 2005).
Ca urmare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în temeiul art. 312 alin. (1) şi a casat Decizia instanţei de apel pe care a schimbat-o şi a admis apelul reclamantei împotriva sentinţei civile nr. 469 din 16 mai 2006 a Tribunalului Cluj care a fost desfiinţată în parte, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
S-a păstrat sentinţa 469/2006 în partea referitoare la respingerea excepţiei calităţii procesuale pasive şi a preşedintelui Consiliului judeţean Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S.E. împotriva deciziei nr. 481/A din 27 decembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, pe care o casează şi, în fond, admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 469 din 16 mai 2006 a Tribunalului Cluj, secţia civilă.
Desfiinţează în parte sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Păstrează sentinţa în partea privitoare la respingerea excepţiei calităţii procesuale a Consiliului judeţean Cluj şi a Preşedintelui Consiliului judeţean Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 447/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 457/2007. Civil → |
|---|
