ICCJ. Decizia nr. 4446/2007. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 4446

Dosar nr. 37156/3/2007

Şedinţa publică din 31 mai 2007

Asupra recursului de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 37156/3/2005 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civila, reclamanţii C.M.S. şi G.V.A. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţionala Apele Romane ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la emiterea deciziei motivate faţă de notificarea depusă în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului ce a aparţinut în proprietatea autorului B.G.

Prin sentinţa civila nr. 779 din 14 iunie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia invocată de reclamanţii C.M.S. şi G.V.A., a respins acţiunea formulata de aceştia împotriva paratei Administraţia Naţionala Apele Romane, ca rămasa fără obiect şi a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că pârâta Administraţia Naţională Apele Române, ca unitate deţinătoare, avea obligaţia sa se pronunţe, prin decizie, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării, conform art. 25 alin. (l) din Legea nr. 10/2001, însă, deşi s-a dovedit ca pana la promovarea acţiunii reclamanţii nu au primit răspuns la notificare, emiterea deciziei nr. 86 din 2 mai 2006 are ca efect admiterea excepţiei peremptorii a lipsei de obiect invocată chiar de reclamanţi.

Împotriva hotărârii mai sus menţionate au declarat apel reclamanţii C.M. si G.V.A. , criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, respectiv că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea având ca obiect plata cheltuielilor de judecata. Au solicitat obligarea paratei la 3.000 RON cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 715 A din 4 decembrie 2006 a admis apelul reclamanţilor C.M. şi G.V.A., a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul obligării intimatei Administraţia Naţională Apele Române la 3.000 RON cheltuieli de judecată către reclamanţi. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei. Totodată a fost obligată intimata la 100 RON cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:

În sistemul de drept românesc acordarea cheltuielilor de judecata se întemeiază pe culpa părţii care a pierdut procesul şi urmăreşte acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părţii câştigătoare.

Intimata avea obligaţia să soluţioneze notificarea apelanţilor în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia sau daca aprecia că actele depuse sunt insuficiente, avea obligaţia sa comunice în scris apelanţilor faptul că fundamentarea si emiterea deciziei de restituire sunt condiţionate de completarea materialului probator.

Cum intimata nu a făcut demersuri în sensul Legii nr. 10/2001, şi emiterea dispoziţiei s-a făcut după promovarea acţiunii de către apelanţi, în cauza sunt aplicabile dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., astfel ca intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 3.000 RON.

În baza art. 274 C. proc. civ. instanţa de apel a obligat intimata Administraţia Naţională Apele Române la plata cheltuielilor de judecata în faţa instanţei de apel în cuantum de 1000 RON, astfel cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din 29 ianuarie 2007 privitoare la îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 715/A din 4 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.

În contra acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta Administraţia Naţională Apele Române, critica vizând aspectele referitoare la greşita apreciere a cuantumului cheltuielilor de judecată.

Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Cererea introductivă de instanţă promovată de reclamanţi la data de 11 noiembrie 2005 are ca obiect obligarea pârâtei la emiterea unei decizii motivate faţă de împrejurarea că reclamanţii au formulat notificare prin care au solicitat restituirea în natura a imobilului proprietatea autorului lor, B.G., situat în satul Zorile, comuna Grădinari, judeţul Giurgiu şi obligarea pârâtei la achitarea cheltuielilor de judecata.

În faţa instanţei de fond pârâta Administraţia Naţională a Apelor Române a depus Decizia nr. 86 din 2 mai 2006, prin care s-a respins cererea formulata de reclamanţi.

Este adevărat că art. 274 alin. (1) C. proc. civ. prevede că partea care cade în pretenţii va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.

În cazul de faţă, cum pârâta a emis o dispoziţie la notificarea reclamantului, după termenul prevăzut prin art. 23 din Legea nr. 10/2001, de 60 de zile, şi mai mult după introducerea acţiunii în instanţă, aceasta este partea căzută în pretenţii în sensul dispoziţiilor legale, chiar dacă a fost respinsă acţiunea ca rămasă fără obiect.

Faţă de cele ce preced, susţinerile formulate prin motivele de recurs se privesc ca nefondate, recursul urmând a fi respins ca atare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Cu aplicarea art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimaţii-reclamanţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Administraţia Naţională Apele Române împotriva deciziei nr. 715 A din 4 decembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti.

Obligă pe recurentă să plătească intimaţilor-reclamanţi C.M.S. şi G.V.A. suma de 1000 lei (RON) cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2007.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4446/2007. Civil