ICCJ. Decizia nr. 496/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 1920 din 10 mai 2004 reclamantul C.N. a chemat în judecată pe pârâta SC M.S. SA Craiova și a solicitat să fie obligată să-i restituie în condițiile Legii nr. 10/2001 terenul în suprafață de 2535 mp și moara țărănească situate în comuna Sopot, județul Dolj.
în motivarea acțiunii reclamantul a arătat că imobilul menționat proprietatea fraților I.C., tatăl său, și A.C. unchiul său, a fost în mod abuziv preluat de Statul Român, prin naționalizare, în baza Legii nr. 119/1948.
Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 280 din 6 iulie 2004 a respins acțiunea cu motivarea că prin sentința civilă nr. 280 din 21 februarie 2003 a Tribunalului Dolj, definitivă, s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că imobilul a fost preluat cu titlu valabil.
S-a mai arătat că reclamantul a notificat pe pârâtă la data de 20 ianuarie 2004, peste termenul legal prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Prin decizia civilă nr. 376 din 3 februarie 2005 Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 280 din 6 iulie 2004 a Tribunalului Dolj pe care a anulat-o și a reținut cauza spre rejudecare.
S-a arătat că potrivit art. 47 din Legea nr. 10/2001 persoanele îndreptățite precum și persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora, până la data intrării în vigoare a acestui act normativ li s-au respins, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile acțiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluțiilor pronunțate, măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Art. 46 alin. (3) din același act normativ dispune: în cazul în care persoanei îndreptățite i s-a respins prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă acțiunea privind restituirea în natură a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut de art. 22 alin. (1), curge de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.
în speță, s-a arătat, acțiunea în revendicare formulată de reclamant a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la data de 7 octombrie 2003, moment în raport de care notificarea a fost formulată în termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Aceeași instanță, prin decizia civilă nr. 106 din 2 februarie 2006 a admis în fond acțiunea și a dispus restituirea în natură către C.F. și S.S., moștenitoarele reclamantului C.N., decedat la data de 30 martie 2005 a imobilului în litigiu. Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C.A. și M.A.
S-a reținut că moara țărănească cu terenul aferent situată în comuna Sopot, județul Dolj, a fost proprietatea lui C.I. și a fratelui acestuia, C.A., precum și că imobilul a fost preluat în mod abuziv de Statul Român, prin naționalizare în baza Legii nr. 119/1948.
S-a mai precizat că moara în litigiu avea, la momentul preluării, caracteristicile tehnice ale unei mori țărănești și, ca atare, nelegal au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 119/1948 sub incidența cărora intrau numai morile sistematice.
S-a considerat că preluarea a fost făcută fără titlu valabil precum și că în speță sunt aplicabile prevederile art. 20 (în prezent art. 21) din Legea nr. 10/2001 care impun restituirea bunului în natură către persoana îndreptățită.
în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 106 din 2 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, a declarat recurs pârâta SC M.S. SA Craiova, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență că reclamantele C.F. și S.S., în calitate de moștenitoare ale reclamantului C.N., decedat la data de 30 martie 2005 nu au făcut dovada, că au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001, nedepunând titlul de proprietate; în speță s-a reținut eronat că preluarea imobilului în litigiu s-a făcut fără titlu valabil.
împotriva deciziei civile nr. 106 din 2 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, au declarat recurs și intervenienții M.A. și C.A., au solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și au susținut că greșit s-a reținut că numai C.N. are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.
Ambele recursuri urmează să fie admise pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora. De prevederile acestui act normativ beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
în speță, moara țărănească situată în comuna Sopot, județul Dolj a fost preluată, în temeiul Legii nr. 119/1948, prin procesul verbal nr. 7 din 23 iunie 1948 din patrimoniul fraților I.C. și A.C.(înscrisuri filele 19-21 dos 1920/2004).
Prin notificările din 19 martie 2001, 5 februarie 2002 și 6 aprilie 2004 au solicitat restituirea în natură a construcției-moară țărănească și a suprafeței de 2535 mp teren C.A. și B.E. (născută C.) descendenți de gradul I ai lui C.A.; C.N., M.(născută C.)A,, descendenți de gradul I și C.B.V., descendent de gradul II ai lui C.I.
Notificările nu au fost soluționate de pârâta SC M.S. SA în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată și completată. Instanțele de fond și de apel au considerat just că nesoluționarea notificărilor în termenul menționat echivalează cu refuzul unității deținătoare de a restitui bunul în natură sau de a acorda măsuri reparatorii prin echivalent.
în atare situație însă, pricina trebuia soluționată în contradictoriu cu toate persoanele fizice care au solicitat prin notificări restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii.
în prezentul litigiu s-a considerat că numai C.N. are calitatea de persoană îndreptățită, fără să se dispună citarea în cauză a celorlalți moștenitori: C.A., B.(C.)E., C.B.V., M.A.
Nerespectându-se principiul contradictorialității, s-a impus admiterea recursurilor precum și a cererii de intervenție accesorie, casarea deciziilor pronunțate de curtea de apel și a sentinței tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 590/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 570/2007. Civil → |
|---|
