ICCJ. Decizia nr. 5891/2007. Civil. Legea 115/1996. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5891
Dosar nr. 4365/1/2007
Şedinţa publică din 20 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată la data de 19 ianuarie 2007 numitul G.A. a sesizat Comisia de cercetare constituită în baza Legii nr. 115/1996 pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş pentru cercetarea averii numitului B.Z., şef birou al Biroului de fond funciar din cadrul Primăriei Sovata, judeţul Mureş.
Comisia a constatat că persoana faţă de care a fost formulată sesizarea deţine o funcţie corespunzătoare competenţei de soluţionare a comisiei.
În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 115/1996, comisia a solicitat persoanei care a formulat sesizarea, respectarea dispoziţiilor legale în sensul comunicării dovezilor pe care se întemeiază sesizarea, precum şi sursele de unde acestea pot fi solicitate sau acte doveditoare.
Întrucât cel în cauză nu s-a conformat acestor obligaţii, comisia a procedat la audierea persoanei cercetate şi a luat act de dovezile pe care aceasta a înţeles să le depună sub forma unor acte pentru a-şi justifica averea.
Prin ordonanţa nr. 1 din 27 martie 2007, comisia a dispus clasarea cauzei privind pe cercetaţii B.Z. şi, constatând că provenienţa bunurilor de care aceştia dispun este justificată.
În motivarea acestei soluţii, comisia a reţinut că din actele prezentate de cercetat, rezultă că familia B.(Z. şi R.) sunt angajaţi în muncă începând cu anul 1975 şi că din veniturile realizate au achiziţionat un apartament în suprafaţă de 67 mp în Sovata şi două autoturisme, Dacia nr. 1310 şi BMW520. de asemenea, soţii B. mai posedă o casă în suprafaţă de 64 mp, cu titlu de donaţie de la mama cercetatului.
S-a mai reţinut că la veniturile familiei şi-a adus aportul şi fiul major B.C., care în anii 2004 şi 2005 a lucrat în SUA câte 3 luni pe an, iar autoturismul BMW a fost achiziţionat cu banii realizaţi de fiu în SUA, aspect ce rezultă şi poate fi verificat din copia paşaportului şi a vizelor existente.
Comisia a concluzionat că persoana care a formulat sesizarea nu a făcut dovada susţinerilor potrivit cărora cercetatul abuzând de funcţia pe care o deţine a achiziţionat suprafeţe de teren şi a beneficiat de sume de bani drept „plată" pentru rezolvarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor formulate de cetăţenii din Sovata, că persoana cercetată şi familia sa nu deţin în proprietate nici un fel de terenuri agricole sau de altă natură şi că bunurile declarate nu depăşesc ca valoare şi importanţă veniturile acumulate de familie în peste 30 de ani de muncă salarizată.
Persoana care a formulat sesizarea a declarat recurs împotriva ordonanţei menţionate, susţinând că nu s-a făcut o evaluare corectă a averii cercetaţilor care au mai construit recent o casă în suprafaţă de 40 mp lângă cea primită ca donaţie şi că ambele imobile sunt mobilate cu mobilă scumpă; se mai susţine de asemeni că deşi a solicitat comisiei, aceasta nu a cercetat faptul că cercetatul a intrat în posesia unor mari suprafeţe de teren şi pădure.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Prin art. 11 din Legea nr. 115/1996 se prevede în mod expres că cererea de cercetare va indica, în mod obligatoriu, dovezile pe care se întemeiază şi sursele de unde acestea pot fi solicitate sau va fi însoţită de acte doveditoare.
În cauză, persoana care a introdus cererea de cercetare nu şi-a îndeplinit această obligaţie nici la data sesizării, nici pe parcursul desfăşurării procedurii controlului, în sensul că nu a produs sau evocat nici o dovadă necesară răsturnării prezumţiei dobândirii licite a bunurilor.
În şedinţa din data de 13 martie 2007 Comisia a dispus citarea persoanei care a formulat sesizarea, cu menţiunea de a-şi îndeplini obligaţiile rezultate din dispoziţiile textului sus menţionat.
Persoana în cauză, G.A. a înţeles să răspundă acestei solicitări printr-o petiţie în care reia acuzaţiile la adresa lui B.Z. privind pretinsele infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, indicând că aceste pretinse fapte sunt în curs de cercetare penală, fără a face însă vreo menţiune concretă în sensul dovedirii acuzaţiilor aduse.
Aceste susţineri au fost combătute de persoana cercetată, care a şi produs dovezi în legătură cu bunurile ce le posedă, conform declaraţiilor de avere pe anii 2003-2007.
În raport de probatoriul administrat în cauză, comisia a reţinut în mod judicios că persoana care a formulat sesizarea nu a făcut dovada susţinerilor sale, făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/1996.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de G.A. împotriva Ordonanţei nr. 1 din 27 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, Comisia de cercetare a averilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5888/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5884/2007. Civil → |
|---|
