ICCJ. Decizia nr. 6194/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6194
Dosar nr. 1828/33/200.
Şedinţa publică din 1 octombrie 2007
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 41 din 20 ianuarie 2006, Tribunalul Sălaj a admis acţiunea reclamanţilor A.I. şi U.M. şi pe cale de consecinţă a anulat dispoziţiile nr. 1642/2005 şi nr. 1539/2005 emise de primarul municipiului Zalău, în sensul Legii nr. 10/2001 şi a constatat dreptul reclamanţilor la despăgubiri în cote egale de ½ parte, pentru imobilul înscris în C.F. nr. 619 Zalău sub nr.top. 571/b şi 571/a compus din casă, curte şi grădină, cu teren aferent în suprafaţă totală de 7266 mp; cuantumul despăgubirilor se va stabili de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul A.I. are calitatea de fiu iar reclamanta U.M. are calitatea de nepoată de fiu (A.L.A., predecedat în 1989) faţă de autorii comuni A.G. şi E., cei doi având cote egale de câte ½ parte.
S-a mai reţinut că, imobilul în litigiu, casă situată în Zalău, şi teren în suprafaţă de 7266 mp, nu poate fi restituit în natură întrucât terenul este afectat domeniului public, iar construcţiile au fost în întregime demolate şi deci, reclamanţii vor fi îndreptăţiţi la despăgubiri în condiţiile legii speciale, titlu VII din Legea nr. 247/2005.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 253 din 11 septembrie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A.I. împotriva sentinţei civile nr. 41 din 20 octombrie 2006 a Tribunalului Sălaj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că reclamanta U.M. a indicat obiectul cererii sale respectiv a înţeles să conteste dispoziţia nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului Zalău. Că cererea formulată de reclamantă a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea dispoziţiei atacată.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs reclamantul A.I., criticând-o ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, C. proc. civ., deoarece:
- Acţiunea formulată de U.M. şi conexată cererii de chemare în judecată a reclamantului A.I., nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., nefiind motivată în fapt şi în drept.
- Instanţa de apel în mod greşit a respins excepţia tardivităţii acţiunii formulată de U.M. , ca fiind neîntemeiată.
- Instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 1169 C. civ. şi urm., lipsind de efecte juridice dispoziţiile cuprinse în cartea de judecată nr. 124 dată la 2 decembrie 1946 în dosarul nr. 2634/1946 al Judecătoriei Buzău. Prin această carte s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei case situate în oraşul Zalău.
Recursul nu este fondat.
Critica recurentului A.I. referitoare la faptul că acţiunea formulată de reclamanta U.M. nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., nu poate fi reţinută întrucât, aşa cum rezultă din cuprinsul cererii introductive înregistrată sub numărul 2676 din 18 septembrie 2005 la Tribunalul Sălaj, reclamanta U.M. a indicat obiectul cererii sale, respectiv a învederat că înţelege să conteste dispoziţia nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului Zalău, solicitând conexarea cererii la dosarul reclamantului A.I.
Instanţa de fond a calificat în mod legal acţiunea reclamantei ca fiind o contestaţie împotriva dispoziţiei emisă de primarul municipiului Zalău, iar prin soluţia pronunţată de instanţă au fost respectate dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.
Cu privire la excepţia tardivităţii introducerii acţiunii formulată de reclamanta U.M., se reţine că, potrivit art. 295 alin. (2) C. proc. civ. au fost administrate probe noi în sensul lămuririi acestui aspect litigios.
Astfel, din înscrisurile aflate la f. 28-30 dosar apel rezultă că reclamanta U.M. a înregistrat sub nr. 28021 la data de 19 septembrie 2005 „o cerere prin care a solicitat să i se comunice stadiul notificării depuse în temeiul Legii nr. 10/2001".
Cu adresa nr. 2821 din 20 septembrie 2005 Primăria municipiului Zalău comunică reclamantei dispoziţia nr. 1539 din 13 aprilie 2005 prin care i-a fost soluţionată notificarea depusă în baza Legii nr. 10/2001.
Având în vedere că dispoziţia atacată a fost comunicată reclamantei la data de 20 septembrie 2005, iar aceasta a înregistrat cererea introductivă la data de 28 septembrie 2005, în termenul de 30 de zile de la comunicare, se apreciază că au fost respectate prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, aşa încât excepţia tardivităţii invocată de recurent nu este întemeiată.
Cu privire la imobilul în litigiu, situat în municipiul Zalău, înscris în C.F. nr. 619, se reţine că a fost intabulat dreptul de proprietate al antecesorilor reclamanţilor, A.G. şi soţia V.E., cu titlu de drept cumpărare din 1934 şi 1938".
Prin cartea de judecată civilă nr. 214 din 11 decembrie 1946 a Judecătoriei Mixte din Zalău, a fost admisă acţiunea reclamantului contra pârâţilor A.G. şi soţia sa născută V.I., recunoscându-se dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei case situată în oraşul Zalău, înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b ce a fost donată de părinţi.
Reclamantul nu şi-a intabulat niciodată dreptul de proprietate asupra construcţiei astfel încât prin Decizia nr. 40/2731/1956 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor cu nr.top. 571/a şi 571/b în favoarea Sfatului Popular al oraşului Zalău cu titlu de naţionalizare.
În atare situaţie, instanţa de apel în mod judicios a reţinut că reclamantul nu a probat dobândirea dreptului de proprietate asupra casei înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b aceasta fiind preluată abuziv de la antecesorii săi, motiv pentru care în mod legal s-a stabilit că reclamanta are vocaţie succesorală după proprietarii tabulari A.G. şi E., în calitate de nepoată.
Pentru toate acestea, Înalta Curte reţine că motivele de drept invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ. şi pe cale de consecinţă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A.I. împotriva deciziei nr. 253 A din 11 septembrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6216/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6214/2007. Civil → |
|---|
