ICCJ. Decizia nr. 6229/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la 23 ianuarie 2004, reclamanta T.E. a solicitat instanței, în contradictoriu cu Primăria comunei Albac, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Alba, să oblige pârâtele a-i restitui în natură terenul în suprafață de 2986 mp înscris în C.F. 3203 Albac, județul Alba iar, în subsidiar, să stabilească măsuri reparatorii în echivalent, în acord cu art. 10.8 din Normele de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în legătură cu imobilul în litigiu, a formulat notificare potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001 urmare răspunsului Primăriei Albac, că terenul nu poate fi restituit în natură, solicitând un alt teren în compensare sau acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.
Urmare corespondenței purtate cu cele două pârâte, nu s-a putut ajunge la o înțelegere asupra valorii imobilului, refuzându-se încheierea unui proces-verbal de divergență iar despăgubirea propusă de reclamantă, nu a fost acceptată.
Investit cu soluționarea litigiului, Tribunalul Alba, secția civilă, prin sentința nr. 177 din 10 martie 2004, a respins acțiunea reținând în esență că, întrucât terenul nu poate fi restituit în natură, pârâta Primăria comunei Albac i-a făcut reclamantei o ofertă de despăgubiri, luând în mod corect în calcul valoarea de circulație a imobilului, față de localizarea acestuia, respectiv 120.000 lei vechi/mp.
Cât privește valoarea de 206.666 lei/mp, propusă prin expertiza extrajudiciară efectuată la cererea reclamantei, se mai reține că aceasta nu poate fi luată în calcul întrucât reprezintă valoarea tehnică a imobilului și nu valoarea de piață, astfel cum se prevede la pct. 10.8 lit. B) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003.
Ca atare, s-a apreciat că oferta respectă prevederile legii, urmând ca pârâtele să emită dispoziția, conform art. 23 alin. (1) din actul normativ mai sus citat.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, care, prin decizia nr. 122/A din 12 aprilie 2006 a respins ca nefondat apelul reclamantei, reținând în esență că întrucât restituirea în natură sau prin compensare nu este posibilă, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 9 pct. 2 din Legea nr. 10/2001.
în cauză, a declarat recurs în termen legal reclamanta T.E. care, invocând temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. susține în esență că instanța de apel nu a apreciat corect probele pe care ea însăși le-a admis, considerându-le utile, pe unele chiar ignorându-le iar pe de altă parte motivarea respingerii acțiunii conține aprecieri străine de sensul cererii, rupte din contextul concluziilor expertizei, unul din motivele de apel nefiind "evaluat" în sensul admiterii sau respingerii.
Pe de altă parte, se mai arată, nu s-a luat în considerare faptul că despăgubirea oferită este cu mult mai mică decât valoarea reală a terenului, luând în considerare prețul zonei.
Recursul este nefondat.
Legea nr. 10/2001 a fost modificată și completată prin dispozițiile Legii nr. 247/2005, act normativ, intrat în vigoare la 22 iulie 2005, care instituie alte proceduri pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor.
Astfel, potrivit art. 16 alin. (2) și (6) Capit. V, Titlul VII al Legii nr. 247/2005, notificările care, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) (prin decizie sau dispoziție motivată emisă de entitatea investită) se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din subordinea Cancelariei Primului Ministru.
După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluări desemnată, va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale.
Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
Tot astfel, alin. (7) dispune că, în baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Din interpretarea acestor dispoziții coroborate, rezultă că în ceea ce privește notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a legii (cazul în speță) sau cele soluționate prin emiterea unor decizii sau dispoziții neatacate în instanță, analizarea și respectiv stabilirea cuantumului final al despăgubirilor intră în atribuțiile Comisiei Centrale, în aceste situații controlul instanței trebuind să se limiteze doar la stabilirea dreptului persoanei îndreptățite de a primi măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma despăgubirilor prevăzute de noua lege, fără a mai putea statua asupra valorii acestora.
Așa fiind, în mod corect s-a menținut hotărârea primei instanțe, respingându-se apelul, chiar dacă motivarea este deficitară iar, pe alocuri, se face trimitere la texte abrogate, cum ar fi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, abrogat prin art. 1 pct. 15 al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6210/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6230/2007. Civil → |
|---|
