ICCJ. Decizia nr. 7071/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7071
Dosar nr. 3494/1/200.
Şedinţa publică din 25 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 21 octombrie 2002, reclamantul T.V. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria comunei Giroc, I.I.T., primar al aceleiaşi localităţi, O.A. şi C.M., solicitând anularea Dispoziţiei nr. 89 din 5 septembrie 2002 şi emiterea unei noi dispoziţii de restituire în natură a cotei de ½ din imobilul (casă şi teren de 1349 mp) situat în Chişoda, înscris în C.F. 390 nr. top. 438-439/a.
În motivarea contestaţiei, întemeiate pe Legea nr. 10/2001, reclamantul a susţinut că:
- a dobândit, prin moştenire, cota de ½ din imobilul menţionat, care a fost preluată de stat conform Decretului nr. 223/1974;
- ulterior, pârâta C.M., sora lui, moştenitoarea celelalte cote de ½ , a solicitat ieşirea din indiviziune cu statul, obţinând astfel întregul teren de 1349 mp, iar autorităţile locale au vândut partea lui din construcţie pârâtei chiriaşe O.A.;
- dispoziţia criticată, prin care autorităţile locale i-au respins cererea de restituire în natură, este greşită deoarece ieşirea din indiviziune şi înstrăinarea s-au realizat cu rea credinţă.
Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1168 din 5 decembrie 2002, a respins contestaţia, ca neîntemeiată.
S-a reţinut că:
- prin Decizia nr. 952/1976 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al judeţului Timiş, neatacată de reclamant, cota lui parte de ½ din imobil a fost trecută fără plată în proprietatea statului, conform Decretului nr. 223/1974;
- în anii 1992 şi 1996, construcţia, în cota parte preluată de la reclamant, a fost succesiv închiriată şi, respectiv, vândută (conform Legii nr. 112/1995) pârâtei O.A.;
- terenul aferent a revenit pârâtei C.M. în urma procesului acesteia de ieşire din indiviziune cu statul, iar potrivit art. 41 alin. (2) din Constituţie, nu putea fi restituit reclamantului, care, fiind cetăţean suedez, şi-a redobândit cetăţenia română după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Timişoara-secţia civilă, prin Decizia nr. 1900 din 12 septembrie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.
S-a reţinut că:
- imobilul construcţie nu poate fi restituit în natură deoarece a fost vândut chiriaşei O.A. potrivit Legii nr. 112/1995, iar acţiunea intentată de reclamant pentru anularea acestei înstrăinări a fost perimată;
- pe parcursul procesului, reclamantul a dobândit prin donaţie cota de ½ din terenul în discuţie, astfel că pretenţiile sale au fost satisfăcute.
Reclamantul a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ambelor hotărâri, în sensul anulării dispoziţiei atacate, constatării pe cale de excepţie a nulităţii înstrăinării cotei de ½ din casa veche şi restituirii în natură a acestei construcţii, precum şi a construcţiei extratabulare, care nici nu a fost preluată de stat, nefiind înscrisă în cartea funciară.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 4, 7-9 C. proc. civ., recurentul a susţinut că.
- Legea nr. 10/2001 nu condiţionează retrocedarea terenului de redobândirea prealabilă a cetăţeniei române.
- Primăria comunei Giroc nu putea vinde cota lui parte din construcţie mai înainte de ieşirea din indiviziune;
- alături de casa veche se afla o construcţie extratabulară, neînscrisă în cartea funciară, pe care Primăria comunei Giroc nu putea să o vândă deoarece nu fusese preluată de stat.
Aceste critici sunt fondate în sensul celor ce urmează:
- reclamantul este îndreptăţit la măsuri reparatorii pentru cota de ½ din imobilul în discuţie (construcţie şi teren de 1349 mp), care a fost preluată de stat conform Decretului nr. 223/1974, deci în mod abuziv.
- restituirea în natură a cotei menţionate nu este condiţionată de cetăţenia persoanei îndreptăţite dar în speţă nu poate fi dispusă întrucât construcţia a fost înstrăinată, iar terenul a revenit în întregime celeilalte coproprietare în urma ieşirii acesteia din indiviziune cu statul;
- împrejurarea că în timpul procesului, respectiv la 7 aprilie 2003, pârâta C.M. a donat fratelui său cota de ½ din terenul de 1349 mp este irelevantă cu privire la măsurile reparatorii în echivalent care i se cuvin reclamantului;
- dispoziţia de respingere a notificării este aşadar greşită, impunându-se emiterea unei noi dispoziţii, cu propuneri de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Susţinerile recurentului referitoare la construcţia extratabulară şi anularea înstrăinării cotei sale părţi din casa veche nu pot fi analizate deoarece:
- au fost formulate pentru prima oară în recurs;
- ultima cerere depăşeşte considerabil termenul prevăzut de art. 46 (în prezent art. 45) alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
Drept consecinţă, conform art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, în sensul casării ambelor hotărâri, urmând ca în rejudecare să fie admisă în parte contestaţia şi să fie obligată Primăria comunei Giroc să emită dispoziţie motivată cu propuneri de despăgubiri în condiţiile Legii nr. 247/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul T.V. împotriva deciziei nr. 1900 din 12 decembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 1168 din 5 decembrie 2002 a Tribunalului Timiş şi, în rejudecare admite în parte contestaţia formulată de reclamant şi obligă pe pârâta Primăria comunei Giroc, judeţul Timiş, prin Primar să emită dispoziţia motivată cu propunere de despăgubiri în condiţiile Legii nr. 247/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7036/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7117/2007. Civil → |
|---|
