ICCJ. Decizia nr. 7332/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7332
Dosar nr. 5148/36/200.
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 976 din 4 mai 2006 a Tribunalului Constanţa a fost admisă acţiunea formulată de C.G., C.T. şi C.L., dispunându-se obligarea primarului oraşului Constanţa de a emite decizie sau, după caz, dispoziţie motivată prin care să se răspundă notificării înregistrată sub nr. 89 din 16 iulie 2001 la Biroul Executorului Judecătoresc V.Ş., referitoare la imobilul situat în Constanţa.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere că deşi autorul reclamanţilor, C.N., decedat la 15 august 2003, a depus notificarea înregistrată sub nr. 9588 din 16 iulie 2001, cu privire la restituirea în natură a imobilului situat la adresa menţionată, primarul nu a dat curs solicitării şi nu a răspuns la notificare. S-a considerat că au fost nesocotite prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care obligă unitatea deţinătoare să se pronunţe prin decizie sau dispoziţie după caz, asupra cererii de restituire, în termen de 60 de zile.
Apelul declarat de pârât împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 25 din 22 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Constanţa.
S-a considerat că pornind de la raţiunea adoptării Legii nr. 10/2001, cu toate modificările ulterioare privind situaţia imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi după adoptarea Legii nr. 247/2005 termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din lege devine imperativ şi nu de recomandare, astfel că se impune soluţionarea notificărilor cu celeritate.
Împotriva acestei decizii, primarul municipiului Constanţa a declarat recursul de faţă în condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că hotărârea este nelegală pentru că s-a antamat fondul cauzei înainte de pronunţarea dispoziţiei în baza legii, s-a nesocotit caracterul de recomandare al termenului de 60 de zile, şi s-a hotărât asupra unei cereri lipsite de interes.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Este exact că în Legea nr. 50/2001 nu s-a prevăzut în mod expres posibilitatea atacării în instanţă a lipsei de răspuns prin decizie sau dispoziţie motivată, ceea ce nu înseamnă că o asemenea atitudine a unităţii deţinătoare nu este supusă controlului judecătoresc.
Această posibilitate există în raport de prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care instituie o obligaţie în sarcina unităţii sesizate de a se pronunţa asupra notificării, în termen de 60 de zile de la data notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare.
Din redactarea textului, ce se referă expres la „obligaţie" rezultă caracterul imperativ al termenului menţionat, ceea ce înlătură susţinerile din recurs prin care este calificat cu titlu de recomandare acest termen.
De observat că instanţele s-au pronunţat în cauză în sensul obligării pârâtului de a se pronunţa asupra notificării, situaţie în care nu se poate susţine cu temei că s-a antamat fondul cauzei sau că instanţele au nesocotit atributele unităţii deţinătoare.
Cât priveşte interesul părţii în a formula acţiunea de faţă, acesta subzistă şi în prezent pentru că persoana îndreptăţită nu a primit nici o rezolvare asupra solicitării sale.
Aşa fiind, recursul de faţă este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de primarul municipiului Constanţa împotriva deciziei 25 c din 22 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 7329/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7346/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|