ICCJ. Decizia nr. 969/2007. Civil

Prin acțiunea înregistrată la 17 septembrie 2004, la Tribunalul Galați, reclamanta T.E. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, decizia (adresa) nr. 219410 din 18 mai 2004 emisă de Primăria municipiului Galați, prin care a fost făcută oferta de acordare a unor măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în Galați.

Reclamanta a cerut, prin acțiune, anularea deciziei menționate și obligarea Primăriei Municipiului Galați la restituirea în natură a terenului în suprafață de 416 mp aflat în litigiu.

în cuprinsul acțiunii s-a arătat că imobilul (teren și construcție) a fost preluat de stat prin Decretul de expropriere nr. 423/1979 și că, ulterior preluării, construcția a fost demolată, iar pe teren au fost edificate, ulterior anului 1990, garaje (construcții ușoare demontabile) de către locatarii din blocurile învecinate.

Soluționând litigiul în primă instanță, Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr. 891 din 17 mai 2005, a admis în parte acțiunea (contestația) formulată de reclamanta T.E. și a modificat dispoziția nr. 926/SR din 19 octombrie 2004 emisă de Consiliul Local al Municipiului Galați în sensul că a acordat reclamantei despăgubiri în sumă de 227.921.997 ROL, reprezentând contravaloarea construcției demolate, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză și a menținut dispozițiile de acordare a despăgubirilor de 303.524.417 lei pentru terenul expropriat. Capătul de cerere privind restituirea în natură a terenului a fost respins.

Hotărând astfel, tribunalul a reținut că reclamanta, în calitate de descendentă a fostului proprietar, este persoană îndreptățită, în înțelesul Legii nr.10/2001, la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Galați. Imobilul a fost expropriat prin Decretul nr. 423/1979, după care construcția (casă de locuit) a fost demolată, iar pe teren au fost ridicate blocuri de locuințe construite potrivit planului de sistematizare pentru realizarea căruia s-a dispus exproprierea.

Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 10/A din 19 ianuarie 2006, a admis apelurile declarate de reclamanta T.E. și de pârâta Primăria Galați împotriva sentinței civile nr. 891/2005 a Tribunalului Galați și a desființat încheierea din 9 mai 2005 a tribunalului în ceea ce privește cererea de acordare de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 96 mp, trimițând cauza spre rejudecare, sub acest aspect, la Tribunalul Galați.

Prin aceeași decizie, curtea de apel a schimbat în parte sentința civilă nr. 891/2005 a Tribunalului Galați în sensul că valoarea despăgubirilor pentru construcția demolată este de 1.227.920.997 ROL în loc de 227.921.997 ROL, cum s-a reținut prin sentință.

Prin încheierea din 29 mai 2006, Curtea de Apel Galați, secția civilă, a dispus îndreptarea dispozitivului deciziei civile nr. 10/A din 19 ianuarie 2006 în sensul că în loc de 1.227.920.997 lei se va trece 127.920.997 lei reprezentând valoarea despăgubirilor pentru construcția demolată.

Reclamanta T.E. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 10/A din 19 ianuarie 2006 a Curții de Apel Galați invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ. Dezvoltând motivele de nelegalitate, recurenta a susținut, în esență, că terenul care a fost preluat în mod abuziv prin expropriere și pentru care este îndreptățită la măsuri reparatorii a avut suprafața de 416 mp și nu doar 320 mp cât s-a reținut de către prima instanță și de instanța de apel, iar, pe de altă parte, valoarea de circulație a terenului expropriat este de 808.228.512 ROL (la data efectuării expertizei) și nu cea hotărâtă de instanța de apel.

Recursul este întemeiat.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. în baza art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate total sau parțial, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, așa cum erau în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi și pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Cu privire la restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 au rămas în vigoare și după modificările aduse acestui act normativ prin Legea nr. 247/2005.

Invocând dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamanta a cerut, prin cererea de chemare în judecată, restituirea în natură a întregii suprafețe de teren ce a fost expropriată și a susținut că, după demolarea casei de locuit, pe teren nu au fost edificate blocuri de locuințe, așa cum se dispusese prin decretul de expropriere, ci după anul 1990, locatarii din blocurile învecinate au ridicat, fără autorizație de construcții, 28 de garaje, care sunt construcții ușoare și demontabile.

Pentru lămurirea unor împrejurări de fapt referitoare la imobilul aflat în litigiu, prima instanță a considerat necesar să cunoască părerea unor specialiști și a dispus efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului și a unei expertize topografice (fila 48). Cele două expertize au fost întocmite și depuse la dosar (filele 125 - 128 și 132 - 135 din dosarul primei instanțe).

Pe baza actelor depuse de părți și a celor două expertize tehnice, nici prima instanță, nici instanța de apel nu au reușit să stabilească pe deplin situația de fapt.

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic specialist în topografie s-a constatat că o suprafață de teren de 130 mp este ocupată de spații comerciale, la care accesul se face printr-o alee de 27 mp, fără ca expertul să stabilească cine, când și cu ce temei juridic a edificat acele spații comerciale și cine este deținătorul legal al acestora. Mai mult expertul tehnic nu a identificat nici unul din garajele improvizate menționate în cererea de chemare în judecată, cu toate că, prin răspunsurile la interogatoriu (filele 137-138 din dosarul primei instanțe). Primăria Municipiului Galați a recunoscut existența a cinci garaje autorizate, iar în schița depusă la dosar (fila 21 din dosarul primei instanțe) sunt evidențiate nu mai puțin de 26 garaje.

Constatând că expertiza tehnică nu este completă, atât prima instanță cât și instanța de apel erau obligate să dispună, în temeiul art. 212 C. proc. civ., fie întregirea expertizei, fie o nouă expertiză. Doar după completarea expertizei sau întocmirea unei noi expertize și după completarea probei cu acte, instanțele erau în măsură să decidă, în cunoștință de cauză, prin coroborarea tuturor probelor, dacă reclamanta este îndreptățită la restituirea în natură a unei părți de teren rămase liberă, ori dimpotrivă este îndreptățită doar la măsuri reparatorii în echivalent atât pentru teren cât și pentru construcția demolată. în loc să se procedeze în modul arătat, au fost respinse obiecțiunile la expertiză.

Referitor la suprafața de teren expropriată de la autorul reclamantei, aceasta a fost, neîndoielnic, de 416 mp așa cum rezultă din actele de proprietate (filele 9-11 din dosarul instanței de apel) și din certificatul de moștenitor (fila 20 din dosarul primei instanțe) coroborate cu constatările expertului tehnic.

Cu privire la cuantumul măsurilor reparatorii în echivalent pentru construcția demolată și eventual pentru teren vor fi aplicate prevederile Legii nr. 247/2005, prin care au fost modificate dispozițiile Legii nr. 10/2001.

întrucât împrejurările de fapt ale pricinii nu au fost pe deplin stabilite, a fost admis recursul, a fost casată decizia recurată și a fost trimis dosarul spre o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea casată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 969/2007. Civil