ICCJ. Decizia nr. 1727/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1727
Dosar nr. 16157/54/200.
Şedinţa publică din 14 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Mehedinţi, secţia civilă, la 16 decembrie 2002, contestatorul C.I. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Primăria Dubova, în judeţul Mehedinţi, obligarea acesteia de a-i acorda despăgubiri băneşti pentru suprafaţa de 23.615 mp teren ocupat ca urmare a lucrărilor Hidroconstrucţiei Porţile de Fier I.
În motivarea contestaţiei, contestatorul a precizat că prin adresa nr. 13341 din 21 noiembrie 2002, Primăria comunei Dubova, judeţul Mehedinţi i-a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 şi transmisă prin executorul judecătoresc Prefecturii Mehedinţi, deşi a dovedit cu extrasul de carte funciară că este unicul proprietar al suprafeţei de teren menţionate, moştenite de la părinţii săi.
Ca urmare a decesului reclamantului la 24 februarie 2003, procesul a fost continuat de moştenitorii acestuia C.E., C.D. şi F.E.
Prin precizarea acţiunii de la 30 ianuarie 2004, reclamanţii au solicitat despăgubiri băneşti pentru terenurile înscrise în C.F. 206/213, în afara terenului arabil de 1740 mp din „Dealul Lazuri". De asemenea au solicitat restituirea în natură a terenului de 442 stânjeni din punctul „Belchum" şi despăgubiri băneşti pentru terenul de 6474 mp din punctul „Lunca Cosara", înscris în C.F. 515 şi pentru casa demolată din punctul „Belchum".
Prin sentinţa civilă nr. 1475 pronunţată la 18 octombrie 2006, Tribunalul Mehedinţi, secţia civilă, a respins ca nefondată contestaţia, astfel cum a fost precizată şi completată, reţinând că terenurile extravilane înscrise în C.F. 206/213 Dubova şi având ca proprietar pe C.M.(N.), tatăl reclamantului, au fost expropriate prin Decretul nr. 641/1969 pentru construirea barajului Porţile de Fier, în prezent fiind acoperite de apele fluviului Dunărea.
În ce priveşte terenurile înscrise în C.F. 513 Dubova, respectiv teren arabil de 6474 mp în punctul „Lunca Cosara" şi teren cultivat cu viţă de vie de 2603 mp în punctul „Valea Caraşovăţ", având ca proprietari pe C.E. cu cota de 4/6 şi D.E. şi D.M. cu cote de câte 1/6 fiecare, s-a reţinut că a fost dovedită calitatea de moştenitor numai faţă de defuncta C.E. (bunica lui C.I.), nu şi faţă de ceilalţi doi coproprietari tabulari.
Reţinând că terenurile înscrise în cele două file de carte funciară, pentru care s-au solicitat despăgubiri sunt terenuri extravilane, prima instanţă a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, apreciindu-se astfel că soluţia respingerii notificărilor prin Dispoziţiile nr. 86 şi 87 emise de Primăria Dubova este legală.
Cât priveşte terenul din punctul „Belchum" s-a apreciat că reclamanţii nu au făcut dovada că anterior preluării de către stat, acest teren a fost proprietatea autorilor reclamanţilor, în tabelul anexă la Decretul nr. 641/1969 figurând ca proprietar C.M., altă persoană decât M.C.
S-a constatat că pe parcursul procesului, reclamanţii au solicitat despăgubiri şi pentru casa pe care autorii lor ar fi avut-o în punctul „Belchum" şi care ar fi fost demolată în urma exproprierii, însă s-a apreciat că nici această cerere nu a fost probată sub aspectul existenţei dreptului de proprietate al autorilor reclamanţilor la data exproprierii.
Împotriva sentinţei menţionate au declarat apel reclamanţii F.E., C.E. şi C.D., criticând-o ca nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte respingerea cererii de restituire în natură a terenului situat în pct. Belchum, întrucât nu s-a avut în vedere că la dosar există procesele verbale de expropriere în care figurează M.C. cu suprafaţa de 872 mp, precum şi C.M. cu suprafaţa de 792 mp, M.C. fiind una şi aceeaşi persoană cu C.N.
S-a susţinut că terenurile respective sunt menţionate în C.F. nr. 206 ca subparcele, pe numele lui C.N., situaţie care exclude posibilitatea ca imobilul solicitat să aparţină altor persoane.
S-a invocat şi faptul că acest teren este închiriat unor persoane din comună, aspect ce nu a fost examinat de prima instanţă.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 562 pronunţată la 30 aprilie 2007, a respins apelul reclamanţilor ca nefondat, reţinând că deşi s-a dovedit calitatea acestora de persoane îndreptăţite conform Legii nr. 10/2001, C.I. fiind moştenitorul lui C.M.(N.), Decizia nr. 85 din 18 septembrie 2006, emisă de Primarul comunei Dubova, judeţul Mehedinţi, prin care s-a respins cererea de restituire a terenului din punctul „Belchum" este legală şi temeinică, nefiind posibilă restituirea în natură atâta vreme cât pe suprafaţa respectivă se află construcţii de utilitate publică, străzile Unirii şi Traian, situaţie de fapt ce rezultă din raportul de expertiză tehnică efectuat în faţa primei instanţe şi completat ulterior.
Referitor la suprafaţa de 734 mp, aflată în posesia numitului C.A., în baza unui contract de închiriere încheiat cu primăria locală, s-a constatat că acest teren nu a aparţinut autorului reclamantului, C.I., căruia i-a fost expropriată doar suprafaţa de 872 mp.
În legătură cu această suprafaţă, instanţa de apel a reţinut că în prezent aceasta este liberă, iar intimata nu se opune la restituire.
Împotriva deciziei menţionate au declarat recurs reclamanţii F.E., C.E. şi C.D., criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
Prin criticile formulate reclamanţii au susţinut că instanţa de apel nu a soluţionat motivul vizând desfiinţarea şi trimiterea spre rejudecare a cauzei în primă instanţă, pentru ca aceasta să identifice terenul şi să stabilească situaţia juridică şi de fapt actuală.
S-a învederat că instanţa nu se putea pronunţa direct în apel asupra fondului cauzei, lipsind astfel părţile de un grad de jurisdicţie.
Fiind făcută dovada existenţei dreptului la restituire nu s-au avut în vedere concluziile expertizei, care a stabilit că terenul solicitat este închiriat de primărie.
Totodată s-a precizat că deşi s-a reţinut poziţia intimatei în sensul că nu se opune la restituirea terenului de 872 mp, instanţa a respins apelul reclamanţilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului raportat la criticile invocate, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin contestaţia formulată de autorul reclamanţilor, C.I., s-au solicitat despăgubiri băneşti pentru suprafaţa de 23615 mp, teren ocupat de lucrările Hidroconstrucţiei Porţile de Fier I.
Prin dispoziţia nr. 85 emisă de Primarul comunei Dubova la 18 septembrie 2006, judeţul Mehedinţi, s-a respins notificarea nr. 171 N/2002 privind restituirea în natură a imobilului teren (grădină) situat în zona Belchum, reţinându-se că acesta este afectat de construcţii şi cuprins în PUG al satului Dubova s-a menţionat că terenul este afectat de două străzi, Unirii şi Traian.
Prin dispoziţia nr. 86 emisă de Primarul comunei Dubova la 18 septembrie 2006 s-a respins notificarea nr. 172 N/2002 prin care s-a solicitat acordarea de despăgubiri băneşti pentru terenul arabil situat în punctul Lunca Cosara, în suprafaţă de 6474 mp, în prezent aflat sub apele Dunării – Lacul de acumulare Porţile de Fier I. Prin această dispoziţie s-a reţinut că nu s-au depus actele doveditoare ale imobilului expropriat privind plata despăgubirilor primite.
Prin Decizia nr. 87 din 18 septembrie 2006 emisă de aceeaşi intimată s-a respins notificarea nr. 168 N/2002 prin care reclamantul C.I. a solicitat despăgubiri băneşti pentru mai multe terenuri din perimetrul Dubova, în prezent inundate de Dunăre ca urmare a construcţiilor hidrotehnice.
Această decizie a fost motivată prin faptul că nu s-au depus actele doveditoare privind imobilul ce a făcut obiectul notificării.
Prin concluziile scrise depuse în dosarul primei instanţe la 9 octombrie 2006, reclamanţii F.E., C.D. şi E., moştenitori ai reclamantului decedat, C.I., au solicitat restituirea în natură a terenului din punctul Belchum, neafectat de Lacul de acumulare Porţile de Fier I, iar pentru celelalte suprafeţe de teren inundate şi casa demolată din punctul Belchum au solicitat despăgubiri băneşti sau teren în compensare.
Deşi prima instanţă, respingând contestaţia, a analizat situaţia de fapt şi a cenzurat toate dispoziţiile emise de Primarul comunei Dubova, motivele de apel, astfel cum au fost precizate prin petiţia depusă la 19 martie 2007 (fila 24), au vizat doar modul de soluţionare a cererii de restituire în natură a terenului din punctul Belchum, reclamanţii-apelanţi înţelegând să-şi restrângă astfel acţiunea în calea de atac a apelului.
Instanţa de apel a reţinut că în ceea ce priveşte terenul în discuţie în suprafaţă de 872 mp s-a făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite în sensul Legii nr. 10/2001 a reclamanţilor, întrucât din tabelele anexă la Decretul de expropriere nr. 545/1958 şi nr. 641/1969 şi procesele verbale întocmite cu această ocazie, terenul a fost preluat de la C.M.(N.), autorul acestora.
Deşi a reţinut că intimata Primăria comunei Dubova nu se opune la restituirea terenului în suprafaţă de 872 mp situat în zona Belchum, întrucât acesta este liber (fiind situat în continuarea grădinii casei demolate), Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia recurată, a respins apelul ca nefondat, hotărârea fiind nemotivată sub acest aspect.
Curtea va constata că se impune completarea probatoriului pentru lămurirea situaţiei juridice a terenului în suprafaţă de 872 mp situat în punctul Belchum, a cărui restituire s-a solicitat.
Ca atare, Curtea va admite recursul reclamanţilor şi va casa Decizia recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, în temeiul art. 313 C. proc. civ., urmând ca în rejudecarea căii de atac, instanţa să se pronunţe şi asupra obiecţiunilor formulate de reclamanţi la expertiza efectuată de expert P.O. precum şi asupra cererii de completare a expertizei având în vedere înscrisurile depuse ulterior efectuării acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii C.E., F.E., C.D. împotriva deciziei nr. 562 din 30 aprilie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1774/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1722/2008. Civil → |
|---|
