ICCJ. Decizia nr. 179/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 179
Dosar nr. 26035/1/200.
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 743 din 8 iunie 2004 Tribunalul Timiş, secţia civilă, a respins acţiunea formulată de reclamanta B.M. împotriva pârâtului Primarul Municipiului Timişoara privind anularea dispoziţiei nr. 645 din 18 martie 2004 emisă de pârât şi restituirea în natură a imobilului, teren arabil, situat în Cioca Nouă, în suprafaţă de 4666 mp înscris în C.F. 12406 Timişoara nr. top 25362, 25362/1 şi 25363.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că imobilul în cauză este un teren agricol amplasat în extravilanul municipiului Timişoara preluat de către stat prin expropriere, al cărui regim juridic a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991. Potrivit reglementărilor art. 8 din Legea 10/2001 terenul nu intră sub incidenţa acestei legi.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta susţinând că terenul este situat într-o suburbie a municipiului Timişoara, care anterior anului 1990, a intrat în intravilanul oraşului. Pentru a se clarifica acest aspect a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate.
Curtea de Apel Timişoara prin sentinţa civilă nr. 1103 A din 5 mai 2005 a respins apelul reţinând că, potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în apel, depus la filele 25-28 şi 31 ale dosarului, terenul în litigiu se află în extravilanul actual al oraşului Timişoara, iar categoria de folosinţă este „arabil", astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea 10/2001. De asemenea, expertiza a mai concluzionat că întreaga suprafaţă de teren a fost atribuită altor persoane în baza Legii 18/1991.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta B.M., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că imobilul în litigiu este un teren arabil situat într-o suburbie a municipiului Timişoara, deci în intravilan, iar regimul său juridic intră în sfera de reglementare a Legii 10/2001.
Recursul nu este fondat.
După 1989, în România s-au adoptat o serie de legi reparatorii pentru înlăturarea efectelor negative ale aplicării unor acte normative emise în perioada 1945-1989. Prima dintre acestea, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole a fost Legea nr. 18/1991.
În speţă, recurenta reclamantă revendică un teren al cărui regim juridic este reglementat de legea mai sus menţionată. Astfel, din conţinutul adresei Primăriei Timişoara, depusă la fila 34 a dosarului de apel, precum şi din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă că imobilul revendicat este un teren arabil situat în extravilanul municipiului Timişoara.
Cum Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este o lege cu un caracter reparator generală, urmează a se observa că legiuitorul a dorit să excludă din domeniul de aplicare al acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere. Este ceea ce prevede în mod expres art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Întrucât obiectul restituirii îl constituie tocmai un teren de natura celor enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.M. împotriva deciziei nr. 1103 A din 5 mai 2005 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 193/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 175/2008. Civil → |
|---|
