ICCJ. Decizia nr. 1894/2008. Civil

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș reclamanții R.D.A. și R.P. au solicitat anularea dispoziției nr. 3536/2005 emisă de Primarul Municipiului Pitești.

In motivarea contestației s-a arătat că autorul reclamanților, R.A., a fost proprietarul, alături de A.R. și R.O., unui imobil compus din teren în suprafață de 723 mp și o vilă în suprafață de 209,40 mp, situat în Pitești. Imobilul a fost preluat abuziv în anul 1980, iar autorul reclamanților nu a primit despăgubiri pentru cota de 1/3 din imobil pe care o deținea.

S-a mai arătat că reclamanții au formulat notificare pentru acordarea măsurilor reparatorii și întrucât moștenitoarea lui R.O. nu a formulat notificare, s-a solicitat ca în baza art. 8 din Titlul I al Legii 247/2005 să li se atribuie și măsurile reparatorii ce se cuvin acestei moștenitoare.

Prin sentința civilă nr. 151 din 14 septembrie 2006 Tribunalul Argeș a admis în parte contestația și a modificat dispoziția atacată, în sensul că la art. 2 s-au propus măsuri reparatorii prin achivalent pentru 1 din terenul în suprafață de 723 mp și pentru 1 din construcția demolată în suprafață de 209,46 mp.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că autorul reclamanților, H.A., a fost proprietarul inițial al imobilului în litigiu, care a avut ca moștenitori pe R.A., tatăl reclamanților, A.R. și R.O. în anul 1980 imobilul a trecut în proprietatea statului de la cei trei moștenitori.

Moștenitorii lui R.O. nu au formulat notificare în temeiul Legii 10/2001, ci numai reclamanții pentru autorul lor și numiții M.R., R.M. și R.C.R. pentru autorul A.R., astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001 de cotele moștenitorilor care nu au urmat procedura de restituire profită ceilalți moștenitori care au depus în termen cererea de restituire.

împotriva sentinței a formulat apel pârâtul Primarul Municipiului Pitești susținând că la data preluării imobilului în propriatatea statului cei trei moștenitori dețineau câte 1/3 din imobil, fiecare având dreptul de a formula notificare doar pentru partea ce i se cuvenea, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 44 A din 14 februarie 2007 a respins apelul, menținând sentința instanței de fond.

împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Pitești, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel, respectiv că la data preluării imobilului în proprietatea statului cei trei moștenirori dețineau cîte 1/3 din imobil, fiecare având dreptul de a formula notificare doar pentru partea ce i se cuvenea, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.

Recursul nu este fondat.

Măsurile de restituire în natură sau în echivalent instituite de Legea 10/2001 pot fi solicitate de persoana îndreptățită după procedura prevăzută prin capitolul III, adică prin formularea notificării adresată în termenul legal unității deținătoare a imobilului. Acest drept poate fi exercitat de cel care optează să și-1 valorifice, fără a fi condiționat de o eventuală atitudine a altui moștenitor. în caz contrar, legea de reparație nu ar mai avea nici o finalitate.

Din interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) al Legii 10/2001 se deduce că demersurile întreprinse de unul dintre moștenitori pentru restituirea imobilului sau imobilelor preluate abuziv de stat au caracterul unor acte de conservare a drepturilor celorlalți moștenitori, care, ar fi decăzuți din drepturile lor, ca urmare a neformulării notificării în termenul legal, urmând ca ulterior moștenitorii să se desocotească între ei pe calea dreptului comun.

Având în vedere aceste considerente, recursul se privește ca nefondat și a fost respins ca atare.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1894/2008. Civil