ICCJ. Decizia nr. 2249/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2249
Dosar nr. 1976/91/200.
Şedinţa publică din 3 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 12 iulie 2007 reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte a solicitat Tribunalului Vrancea să dispună restrângerea exercitării de către T.G. a dreptului la liberă circulaţie în Anglia pe o durată de până la 3 ani.
Motivând cererea, reclamanta a susţinut că pârâtul a fost returnat din Anglia la data de 2 iulie 2007 în baza acordului de readmisie încheiat între România şi acest stat, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 38 lit. a) şi art. 52 din Legea nr. 248/2005, potrivit cu care măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult trei ani cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi acel stat.
Cererea astfel motivată a fost respinsă prin sentinţa nr. 478 din 2 august 2007 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia civilă, iar apelul declarat de reclamantă a fost respins prin Decizia nr. 339/A din 18 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Tribunalul, fără a analiza faptele imputate pârâtului, a interpretat dispoziţiile art. 38 lit. a) şi art. 52 din Legea nr. 248/2005 în sensul că, restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie poate fi dispusă pe baza acordului de readmisie fără a face nicio distincţie în ceea ce priveşte persoana cetăţeanului în cauză, dacă acesta prezintă sau nu pericol pentru ordinea, siguranţa sau sănătatea publică cum prevede art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE.
În acest context, prima instanţă a reţinut că norma aplicabilă în cauză este norma comunitară şi că simpla nerespectare a condiţiilor de şedere în Anglia nu poate fi încadrată în sfera noţiunilor de ordine, siguranţă sau sănătate publică pentru ca acţiunea să fie admisă.
Curtea de Apel, a interpretat în acelaşi sens, dispoziţiile art. 38 lit. a) şi art. 52 din Legea nr. 248/2005 astfel că a păstrat soluţia primei instanţe.
Reclamanta a declarat recurs, prin care, pentru cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârilor de mai sus şi, pe fond, admiterea cererii aşa cum a fost formulată.
Recursul este întemeiat pentru cele ce succed:
Aşa cum rezultă din considerentele hotărârilor recurate, fundamentul soluţiei rezidă în raţionamentul potrivit căruia sunt direct incidente prevederile Directivei nr. 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 29 aprilie 2004, iar art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, conţine modalităţi suplimentare şi discriminatorii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie.
În scopul aplicării corecte a normei de drept incidente, instanţele erau obligate să stabilească faptele care au determinat returnarea persoanei în cauză şi dacă acesteia îi sunt sau nu aplicabile măsurile restrictive prevăzute în dreptul intern sau în cel comunitar şi să examineze faptele şi măsura cerută prin prisma raportului de proporţionalitate, şi apoi hotărând fie în sensul admiterii cererii dedusă judecăţii lor, fie în sensul respingerii acesteia.
Din declaraţia pârâtului dată autorităţilor române, rezultă că acesta a intrat pe teritoriul Angliei folosind un paşaport falsificat, fiind condamnat la 14 luni închisoare, pe motiv de posesie de documente false.
În aceste condiţii, raţionamentul celor două instanţe contravine celor mai sus arătate, hotărârile fiind astfel nelegale, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) şi art. 313 C. proc. civ., recursul să fie admis, iar cauza să fie trimisă spre o nouă judecată, Tribunalului Bucureşti, instanţă devenită competentă urmare a OG nr. 126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 339/A din 18 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Casează Decizia atacată precum şi sentinţa civilă nr. 478 din 2 august 2007 a Tribunalului Vrancea şi trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4540/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6520/2008. Civil → |
|---|
