ICCJ. Decizia nr. 2838/2008. Civil
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003, SC R. SRL Brașov a admis în parte cererea de restituire în natură a imobilului din Brașov, înscris în C.F. 11330, formulată de notificatorii N.I., C.N. și C.M., numai în ceea ce privește corpul I de clădire și cota parte de teren aferentă acestuia, nu și în ceea ce privește corpul II de clădire, deținut cu contract de închiriere de R.E.
Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2003, reclamanții C.N., C.M.C. și N.I., au chemat în judecată pe pârâta SC R. SRL Brașov, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să anuleze în parte decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă și să dispună restituirea în natură a întregului imobil înscris în C.F. nr. 11330 Brașov, sub nr.top 3452.
Prin sentința civilă nr. 441 din 7 noiembrie 2003, Tribunalul Brașov, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamanți și a admis cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtei de intervenienta R.E.; totodată, i-a obligat pe reclamanți să achite intervenientei suma de 500.000 lei cheltuieli de judecată.
Sentința a fost menținută prin decizia civilă nr. 7776 din 16 iulie 2004, prin care Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți.
Pentru a pronunța aceste hotărâri, ambele instanțe au reținut aceeași situație de fapt și de drept, în sensul că:
Conform extrasului de C.F. nr. 11330 Brașov, nr.top 3452, imobilul identificat în cartea funciară menționată a fost dobândit în anul 1929 și intabulat de N.A. și E.P., autorii reclamanților, iar apoi a intrat în proprietatea statului român ca urmare a naționalizării dispuse în baza Legii nr. 119/1948.
în anul 1999 în cartea funciară menționată a fost înscris pe numele statului român dreptul de proprietate asupra unei construcții compuse din trei camere, bucătărie, baie și debara, construcție ce a fost dată în administrarea RA R. Brașov și închiriată intervenientei R.E.
Prin decizia a cărei anulare se solicită, pârâta a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a corpului 2 de clădire anterior descris, tocmai datorită înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate aparținând statului român.
Susținerea reclamanților că în acest imobil a funcționat o brutărie și că acesta a fost motivul pentru care s-au aplicat dispozițiile Legii nr. 119/1948, a fost infirmată de concluziile expertizei efectuate în cauză, din care rezultă că în acest corp funcționa un cuptor de brutărie cu coș de fum cu malaxor și anexe, dar fără să fie înscris în C.F. cu această mențiune după naționalizare, spațiul fiind dezafectat și repartizat cu destinația de locuință.
Dacă înscrierea în cartea funciară în calitate de proprietar a statului român cu titlul de construire nu era reală, atunci reclamanții puteau formula acțiune în rectificare în condițiile art. 34 din Decretul-lege nr. 115/1938, ceea ce nu s-a întâmplat.
împotriva deciziei curții de apel au declarat recurs reclamanții, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
în dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenții arată că prin Legea nr. 119/1948 s-au naționalizat întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, și nu locuințe.
Imobilul înscris în C.F. 11330 Brașov sub nr. top 3452, compus din construcții și teren aferent în suprafață de 172,8 mp situat în Brașov, a fost dobândit în 1929 prin cumpărare de antecesorii reclamanților N.A. și E.
Construcția era formată din mai multe corpuri lipite, având același acoperiș din care unul a fost amenajat ca fiind bucătărie, având intrare atât din curte cât și din stradă.
Cu ocazia naționalizării fabricilor în baza Legii nr. 119/1948, a fost naționalizată și brutăria, împreună cu casa de locuit, adică întregul imobil.
Ulterior naționalizării, statul român a schimbat destinația corpului de casă unde funcționa brutăria, care a fost dezafectată, creându-se spațiu de locuit, repartizat unor chiriași și recompartimentat prin desființarea cuptorului, având în prezent 3 camere, bucătărie și baie.
Câtă vreme din toate probele administrate în cauză a rezultat că brutăria exista la data naționalizării, corpul II de clădire fiind edificat încă înainte de 1933 și nu reprezintă o construcție nouă, în mod abuziv statul român și-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate cu titlu de construire în 1999 și în mod nelegal ambele instanțe anterioare au apreciat că prezumția instituită de art. 32 din Decretul-lege nr. 115/1938 este o prezumție absolută, privind dreptul de proprietate al statului român asupra acestui corp de clădire.
Cum acest imobil a aparținut autorilor reclamanților și a fost naționalizat de la aceștia, reclamanții sunt îndreptățiți în temeiul Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a întregului imobil.
Recurenții reclamanți solicită admiterea recursului, modificarea deciziei curții de apel, admiterea apelului, anularea parțială a deciziei nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, restituirea în natură și a corpului II de clădire și respingerea cererii de intervenție accesorie formulată de intervenienta R.E.
Intimații SC R. SRL și R.E., au depus la dosar întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Prin încheierea din 10 februarie 2006, înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea formulată de recurentul C.N. și, în baza art. 244 pct. l C. proc. civ., a suspendat judecata recursului până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 8098/2004 al Judecătoriei Brașov, având ca obiect: constatarea dreptului de proprietate al numiților N.A. și E., anterior naționalizării, și asupra corpului de casă din imobilul înscris în C.F. 1130 Brașov, nr.top 3452, constatarea dreptului de proprietate al statului român cu titlu de naționalizare în baza Legii nr. 119/1948 asupra acestui corp de casă și înscrierea în C.F. anterior menționată a titlului cu care statul român deține și acest corp, respectiv naționalizare în baza Legii nr. 119/1948.
înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol la data de 12 octombrie 2007, după ce s-au depus la dosar în copie legalizată: sentința civilă nr. 1604 din 22 februarie 2006 a Judecătoriei Brașov, decizia civilă nr. 13 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Brașov, secția civilă, și decizia civilă nr. 228 din 14 iunie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Analizând cele trei hotărâri anterior menționate, înalta Curte constată că prin decizia civilă nr. 13 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Brașov, secția civilă, s-a admis în parte acțiunea reclamanților și s-a constatat dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului construcție compusă din 3 camere, bucătărie, baie, debara, înscris la B+13 în C.F. nr. 11330 Brașov, nr.top 3452, dobândit prin naționalizare în baza Legii nr. 119/1948, și s-a dispus înscrierea în C.F. menționată a acestui titlu cu care Statul român deține imobilul în proprietate.
Această decizie a fost menținută de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, care, prin decizia nr. 228 din 14 iunie 2007, a respins recursurile declarate împotriva ei de pârâții SC R. SRL Brașov și Municipiul Brașov prin primar, precum și de intervenienta R.E.
De asemenea, decizia a fost învestită cu formulă executorie, titlul executor fiind depus în prezentul dosar de recurs.
Având în vedere hotărârea pronunțată în acest al doilea proces, care are putere de lucru judecat și este opozabilă pârâtului și intervenientei din prezenta cauză, înalta Curte reține că, în realitate, corpul de clădire ce face obiectul litigiului a fost preluat de stat prin naționalizare de la autorii reclamanților, și nu construit din fondurile statului român, inclusiv situația de carte funciară fiind restabilită prin efectul hotărârii irevocabile, pronunțate în dosarul având număr unic de înregistrare 4888/62/2006.
în atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, care prevăd că sunt imobile preluate abuziv în înțelesul acestui act normativ imobilele naționalizate prin Legea nr. 119/1948.
Cum imobilul este deținut în continuare de stat, sunt de asemenea aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1) și art. 9 din Legea nr. 10/2001, care consacră regula prevalentei restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de către stat, ca măsură reparatorie de care beneficiază persoanele îndreptățite, în temeiul acestei legi speciale.
Față de cele reținute, în baza art. 312 și art. 304 pct. 9 C. proc. civ., înalta Curte a admis recursul declarat de reclamanți și a modificat decizia atacată.
în baza art. 296 C. proc. civ., a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a admis contestația formulată de reclamanți, a anulat în parte decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâta SC R. SRL Brașov și, în baza art. 7 și art. 9 din Legea nr. 10/2001, a admis în totalitate cererea de restituire în natură a imobilului, inclusiv a corpului II de clădire, compus din 3 camere, bucătărie, baie, debara, intabulat în C.F. nr. 11330 a localității Brașov, nr.top 3452 și a cotei părți de teren aferente.
înalta Curte a menținut celelalte măsuri reparatorii menționate în decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, referitoare la restituirea în natură a corpului I de clădire și a cotei de teren aferente.
Având în vedere că acțiunea reclamanților a fost admisă în totalitate, instanța a respins cererea de intervenție formulată de R.E., chiriașă în imobilul litigios, în interesul pârâtei SC R. SRL Brașov.
în baza art. 274 C. proc. civ., înalta Curte le-a obligat pe intimate la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către recurenți, reprezentând onorariul de avocat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2907/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2812/2008. Civil → |
|---|
