ICCJ. Decizia nr. 3749/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3749
Dosar nr. 4249/117/200.
Şedinţa publică din 9 iunie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 397 din 24 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 4249/117/2006, a fost respinsă cererea de chemare în judecată faţă de pârâţii Consiliul local Cluj Napoca, Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamantele L.S., S.R., împotriva pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj Napoca, dispunându-se anularea parţială a dispoziţiei nr. 1478 din 10 aprilie 2006 emisă de Primarul municipiului Cluj Napoca şi a obligat acelaşi pârât ca, în temeiul Legii nr. 10/2001, să emită o dispoziţie prin care:
a) să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantelor pe lângă suprafaţa de 1000 mp şi a suprafeţei de 654 mp având nr. top 15459/2 şi de 350 mp având nr. top 15459/1 şi 15459/2, individualizate prin raportul de expertiză completat efectuat în cauză de expert K.V.L., restituirea suprafeţei de 1189 mp aferentă nr. top 15459/2, din care 450 mp se regăsesc în parcela de 1000 mp, 654 mp în parcela de 654 mp, iar 85 mp în parcela de 350 mp, fiind condiţionată de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere pentru acest teren de 2,25 lei/mp, actualizată;
b) să propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condiţiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru construcţiile demolate pentru terenul în suprafaţă de 3536 mp situate în str. D. nr. 84-84 A, având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru construcţii şi pentru suprafaţa de 2861 mp de 2,25 lei/mp actualizată la data plăţii.
c) să propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul de 470 mp situat în str. D. nr. 84-84 A. Au fost respinse restul pretenţiilor.
S-a reţinut prin sentinţa civilă, că prin dispoziţia nr. 1478/2006 emisă de Primarul municipiului Cluj Napoca s-au admis în parte notificările formulate de către reclamante în temeiul Legii nr. 10/2001, în ce priveşte imobilul situat în str. D. nr. 84-84 A în sensul că s-a dispus restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 1000 mp având nr. top 15459/4, înscris în C.F. 59477 Cluj, condiţionat de plata sumei primită cu titlu de despăgubiri la expropriere, pentru construcţiile expropriate şi în prezent demolate şi terenul de 4540 mp s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale, s-a respins cererea de restituire pentru suprafaţa de 470 mp preluată în baza Legii nr. 58/1974, reţinându-se că în baza art. 1 pct. 1.4 lit. c) din HG nr. 498/2003 asemenea imobile nu se pot restitui. Tribunalul Cluj a mai constatat, prin sentinţa civilă nr. 397/2007, că pârâţii Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca şi Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca nu au calitatea de unitate deţinătoare sau entitate investită cu soluţionarea notificării, şi astfel a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în privinţa acestor pârâţi, raportat la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Instanţa de fond a coroborat probele administrate în cauză, şi a stabilit că antecesorului reclamantelor i s-a preluat teren în suprafaţă de 6010 mp şi construcţiile susmenţionate, din care a primit despăgubiri pentru 4050 mp şi dintre construcţii ; - în privinţa suprafeţei de 470 mp preluate în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, s-a apreciat că şi această suprafaţă intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, deoarece după preluare, construcţia a fost demolată.
În privinţa parcelei de 1000 mp pentru care s-a dispus restituirea în natură, aceasta se suprapune în realitate cu o suprafaţă de 450 mp pentru care s-au primit despăgubiri şi cu 550 mp pentru care nu s-au primit despăgubiri; parcela de 654 mp reprezintă o platformă betonată pe care sunt edificate garaje în regim demontabil şi provizoriu, iar cea de 530 mp reprezintă spaţiu verde.
Reţinând această situaţie de fapt, instanţa a făcut aplicarea art. 1, art. 7, art. 9, art. 11 din Legea nr. 10/2001 şi a admis în parte acţiunea, apreciind că, pe lângă parcela de 1000 mp pot fi restituite şi parcelele de 654 mp şi 350 mp, măsură condiţionată de restituirea despăgubirii primite actualizate la data plăţii, pentru suprafaţa de 1189 mp.
Pentru restul terenului expropriat, în suprafaţă de 3536 mp s-a constatat că acesta e ocupat de construcţiile pentru care s-a dispus exproprierea, astfel că restituirea în natură nu e posibilă, ca de altfel nici pentru construcţiile demolate.
Tribunalul Cluj, aplicând dispoziţiile art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 precum şi ale normelor metodologice de aplicare ale legii, a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată şi a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 2004 mp şi măsuri reparatorii în echivalent pentru diferenţa de 4006 mp.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantele L.S. şi S.R., care au solicitat schimbarea sentinţei atacate, în sensul menţionării în dispozitivul acesteia că cei 1189 mp teren ce i se cuvine ar fi restituit împreună cu cei 1000 mp existenţi în dispoziţia de restituire emisă de primar fac parte din terenul cu nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 şi nr. top 24355/1/1/1/1/1/1/1/1, înscris în C.F. 92935 Cluj şi să se înlăture dispoziţia de obligare a reclamantelor la plata despăgubirilor actualizate, întrucât nu datorează această sumă.
O a doua critică vizează faptul că nu rezultă din probele administrate că reclamantele au primit despăgubiri de la Statul Român în momentul exproprierii.
Şi apelanţii-pârâţi Municipiul Cluj Napoca şi Primarul municipiului Cluj au declarat apel împotriva aceleiaşi sentinţe, aceştia invocând excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtului Municipiul Cluj Napoca raportându-se la dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, iar pe fond, au solicitat respingerea acţiunii ca nefodată deoarece prin dispoziţia de acordare a măsurilor reparatorii, pârâtul Municipiul Cluj a restituit în natură imobilul care era liber şi pentru cel ocupat de construcţii s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin Decizia civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007 Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, a admis în parte apelul declarat de reclamantele L.S., S.R. împotriva sentinţei civile nr. 397 din 25 mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 şi cel de 350 mp având nr. top 15459/ 1 şi 15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1 se sub nr. A + 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca.
A fost înlăturată dispoziţia privind condiţionarea restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere, precum şi cea de la litera b, referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp. Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Au fost respinse ca nefondate apelurile pârâţilor Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj Napoca.
S-a reţinut în considerentele deciziei că imobilul cu nr. topografic 15459 s-a partajat în 4 imobile noi 15459/1, 15459/2, 15459/3 şi 15459/4, care, cu ocazia exproprierii, au fost comasate şi redistribuite, primind nr. topografice redistribuite nr. 24354 -24355 înscrise în C.F. 92935 Cluj, în favoarea Statului Român, cu destinaţia alei, spaţii verzi; că primul motiv de apel este fondat deoarece terenul în suprafaţă de 654 mp cu nr. top 15459/2 şi cel de 350 mp având nr. top iniţial 15459/1 şi 85 mp din topograficul 15459/2 se identifică cu parcelele cu nr. top 24351/1/1/1/1/1/1/1 şi nr. 24355/1/1/1/1/1/1/1 de sub A + 159 din C.F. 92935 Cluj, aşa cum rezultă din raportul de expertiză încuviinţat de instanţă.
În ceea ce priveşte motivul de apel privind condiţionarea restituirii în natură a terenului de 1000 mp, 654 mp, 350 mp, menţionat la lit. a) din dispozitivul sentinţei apelate, de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită pentru acest teren de 2,25 lei/mp, precum şi plata despăgubirilor aferente pentru terenul de 2861 mp, în cuantum de 2,25 lei/mp actualizat, Curtea de Apel Cluj a reţinut că în mod greşit instanţa de fond a condiţionat restituirea terenurilor respective de restituirea despăgubirii, deoarece simplul fapt al menţionării despăgubirilor în decretul de expropriere nu echivalează cu sintagma „despăgubirile primite" din legea reparatorie.
Nu s-a primit însă susţinerea apelantelor-reclamante privind exonerarea de restituirea despăgubirilor actualizate şi pentru construcţii, deoarece acestea au recunoscut că au primit despăgubiri pentru construcţii, astfel că în baza art. 296 C. proc. civ. raportat la art. 11 alin. (2), (7) din Legea nr. 10/2001 s-a admis în parte apelul reclamantelor.
În privinţa apelului declarat de pârâţii Primarul Municipiului Cluj şi Municipiul Cluj Napoca, Curtea de Apel a constatat că acestea nu sunt fondate, deoarece instanţa de fond a soluţionat corect excepţia lipsei calităţii procesuale.
Nici cealaltă critică a pârâţilor nu a fost primită de Curtea de Apel Cluj, deoarece susţinerea apelanţilor în sensul că imobilul respectiv nu poate fî restituit în natură deoarece face parte din domeniul public al municipiului Cluj (alei şi spaţii verzi) nu subzistă: în sensul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 amenajările de utilitate publică a localităţilor rurale şi urbane au în vedere acele suprafeţe de teren afectate unei utilităţi publice, iar individualizarea acestora se face în baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; din raportul de expertiză tehnică rezultă că parcelele de teren de 654 mp şi 350 mp nu au destinaţia de amenajări de utilitate publică, ci terenul în suprafaţă de 654 mp este platformă betonată pe care sunt amplasate nişte garaje în regim provizoriu şi demontabil şi celelalte suprafeţe nu au o destinaţie de utilitate publică şi nici nu sunt menţionate servituti legale.
S-a apreciat deci corectă aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nefîind incidente prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Prin încheierea Curţii de apel Cluj din Camera de Consiliu, pronunţată la 13 noiembrie 2007, din oficiu s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile 358/A/2007 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul 4249/117/2006, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 şi cel de 350 mp având nr. top 15459/1 şi 15459/1 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 şi nr. 24355/1/1/1/1/1/1/1/1, şi nu cum greşit s-a consemnat parcelele cu nr. top 24341/1/1/1/1/1/1/1/1 şi 24355/1/1/1/1/1/1/1/1 de sub A + 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca.
Împotriva deciziei civile au declarat recurs pârâţi Primarul municipiului Cluj Napoca şi Municipiul Cluj Napoca învederând prin aceleaşi motive comune de recurs, următoarele critici; considerând a fi aplicabile dispoziţiile art 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii.
Pe cale de excepţie, se invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj Napoca, raportat la dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel că Primarul Municipiului Cluj Napoca este obligat a emite dispoziţie motivată cuprinsă la cererea de restituire în natură sau în echivalent a imobilului.
Pe fondul cauzei, recurenţii solicită respingerea acţiunii, dispoziţia de propunere de acordare de despăgubiri şi de respingere parţială nr. 1478 din 1 aprilie 2006 a fost emisă de Primarul Cluj Napoca în conformitate cu art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
De asemenea, legiuitorul a prevăzut în mod expres în art. 16 alin. (1) în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 că dispoziţiile emise de entităţile investite cu soluţionarea notificărilor şi în care s-au consemnat suma ce urmează a se acorda ca despăgubire, se predau, pe bază de proces-verbal de predare-primire, Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, dar nu mai târziu de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii.
Recurenţii mai susţin în cuprinsul cererii de recurs că în mod legal şi temeinic a fost condiţionată măsura susţinerii în natură de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere pentru terenul restituit, actualizate la data plăţii potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel că se solicită respingerea acestui petit ca fiind neîntemeiat.
Analizând Decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate şi a prevederilor legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de recurenţii pârâţi Municipiul Cluj Napoca şi Primarul Municipiului Cluj Napoca este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect Curtea de apel Cluj prin Decizia civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007, a admis în pate apelul declarat de reclamantele L.S., S.R. împotriva sentinţei civile nr. 397 din 24 mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 şi cel de 350 mp având nr. top 15459/1 şi 15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/ şi nr. 24355/1/1/1/1/1/1 subnr. A+ 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca.
În mod corect a fost înlăturată dispoziţia privind condiţionarea restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea primită la expropriere, precum şi cea de la lit. b) referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp, şi au fost respinse apelurile pârâţilor Municipiul Cluj Napoca şi Primarul Municipiului Cluj Napoca.
Prima critică a recurenţilor, privind excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Cluj Napoca nu poate fi primită, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat în judecată de reclamant şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii, identitate ce se verifică în speţa supusă judecăţii în privinţa Municipiului Cluj Napoca.
Dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevăd că unitatea deţinătoare are obligaţia de a se pronunţa prin dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură a imobilului solicitat, iar art. 26 prevede că, în cazul în care restituirea în natură nu e posibilă, deţinătorul imobilului sau, după caz, entitatea invocată conform legii cu soluţionarea notificării trebuie să acorde prin decizie dau dispoziţie motivată, persoanei îndreptăţite, alte bunuri sau servicii în compensare şi să propusă acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv, în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor.
Pârâtul Municipiul Cluj Napoca justifică calitatea procesuală pasivă, corect reţinută şi de instanţa de fond, raportat la dispoziţiile art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 10/2001, care a soluţionat, de altfel, corect excepţia lipsei calităţii procesuale pasive faţă de pârâţii Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca şi Statul Român prin Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca, respingând acţiunea reclamantelor faţă de aceştia, ei neavând calitatea de unitate deţinătoare sau entitate investită cu soluţionarea notificării.
Nici motivul de recurs privind greşita admitere de instanţe a acţiunii reclamantelor, recurenţii solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, nu poate fi primit, corect instanţele au stabilit situaţia de fapt, urmare a admiterii probelor administrate în cauză, au reţinut calitatea de persoane îndreptăţite în sensul Legii nr. 10/2001 a reclamantelor ce au dovedit atât vocaţia succesorală, dar şi dreptul de proprietate ce a aparţinut autorului lor asupra imobilelor solicitate.
În mod just instanţa de apel a reţinut aplicarea dispoziţiilor incidente şi anume art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, şi a interpretat corect prevederile legii reparatorii în sensul că amenajările de utilitate publică a localităţilor au în vedere suprafeţele de teren afectate în mod real unei utilităţi publice, pe baza unei individualizări în temeiul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Soluţia instanţei de apel apare ca fiind legală, nefiind incident motivul de casare indicat de recurenţi art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Decizia civilă recurată nu este lipsită de temei legal şi nici nu e dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
În mod just prin Decizia civilă recurată, Curtea de Apel Cluj a reţinut că prin decretul de expropriere nr. 41/1984 la poz. 296 se menţionează că de la antecesorul reclamantelor Z.S.I. a fost preluat terenul situat în str. D. nr. 84 - 84 A în suprafaţă de 4050 mp iar prin decretul de expropriere nr. 48/1 aprilie 1985 antecesorului i s-a expropriat terenul situat în Cluj Napoca str. D. nr. 84 - 84 A în suprafaţă de 4050 mp, precum şi terenul de 410mp. din adresa nr. 79397/452/2006 Serviciul de Evidenţă imobile a Consiliului Local Cluj arată că nu deţine dovada despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat.
Nici ultimul motiv de recurs nu subzistă, în mod corect s-a apreciat ca fiind fondat motivul de apel invocat de reclamante privind înlăturarea dispoziţiei de condiţionare a restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea primită la expropriere, precum şi cea de la lit. b) referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul în suprafaţă de 2861 mp, fiind păstrate restul dispoziţiilor sentinţei.
Instanţa de apel a interpretat corect probele administrate în cauză, a făcut aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 ce prevăd că în ipoteza în care persoana îndreptăţită a primit o despăgubire pentru imobilul expropriat, restituirea în natură e condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii şi valoarea construcţiilor demolate sau a părţii din teren ce nu s-a putut restitui în natură.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 adoptate prin HG 498/2003 prevăd că sintagma „despăgubiri primite" vizează acele despăgubiri calculate şi încasate efectiv de proprietarul imobilului ce a fost expropriat.
Din ansamblul probatoriul administrat în cauză a rezultat că, aşa cum au recunoscut şi reclamantele, ele au primit despăgubiri doar pentru construcţii, iar pentru terenurile din litigiu, unitatea deţinătoare nu a făcut dovada că ar fi achitat despăgubirile respective, astfel că restituirea în natură a terenurilor de 1000 mp, 654 mp şi 350 mp şi 286 mp, nu mai poate fi condiţionată de rambursarea despăgubirilor, cum de altfel a reţinut corect şi instanţa de apel, prin Decizia pronunţată.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurenţii Primăria Municipiului Cluj şi Municipiul Cluj, ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. va menţine Decizia civilă recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâţi Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 358/A din 18 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3826/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3671/2008. Civil → |
|---|
