ICCJ. Decizia nr. 4991/2008. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 596 din 18 septembrie 2007 Tribunalul Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj Napoca, Comisia de aplicare a Legii 10/2001, invocată din oficiu și a respins contestația formulată de reclamantul B.A.C.
în considerentele sentinței instanța de fond a reținut că potrivit art. 29 alin. (4) din Legea 10/2001 restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor se face prin dispoziția motivată a primarilor, iar conform art. 21 din aceeași lege organul emitent al dispoziției este primarul
De asemenea, art. 77 din Legea nr. 215/2001 prevede că primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, neavând capacitate de folosință și de exercițiu, motiv pentru care nu poate sta în justiție în nume propriu.
împotriva sentinței a declarat apel reclamantul B.A.C. arătând că nu a fost asistat de apărător, astfel că nu a avut cunoștințele necesare înțelegerii sensului excepției invocate de instanță. In această situație, instanța avea obligația să îi arate toate drepturile și obligațiile ce îi revin în calitate de reclamant sau să îi acorde posibilitatea de a-și preciza cererea.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 477 A din 12 decembrie 2007 a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
în motivarea deciziei s-a reținut că reclamantul a formulat contestația împotriva Primăriei Municipiului Cluj Napoca, Comisia de aplicare a Legii 10/2001.
Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea 247/2005, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor se face prin dispoziția motivată a primarilor. Deși în forma inițială a legii nr. 10/2001 legiuitorul a înțeles că unitatea deținătoare era primăria [art. 20 alin. (3) în redactarea inițială], după modificarea prin Legea 247/2005, unitatea deținătoare a fost considerată ca fiind unitatea administrativ teritorială, în speță Municipiul Cluj Napoca.
S-a mai reținut că în baza art. 129 C. proc. civ. prima instanță trebuia să pună în discuția reclamantului neasistat de avocat, cu cine înțelege să se judece, raportat la obiectul cererii, ceea ce nu a făcut. Din contră, a adoptat o atitudine pasivă și a pronunțat o soluție facilă, fără să lămurească cadrul procesual al litigiului.
întrucât, în speță dispoziția a fost emisă la 18 iulie 2007, după apariția Legii 247/2005, potrivit art. 26 alin. (4) din această lege, calitate procesuală pasivă are municipiul Cluj Napoca, iar nu Primăria Municipiului Cluj Napoca.
împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta Primăria municipiului Cluj Napoca susținând că dispozițiile Legii 10/2001, atât în forma inițială, cât și în cea modificată, prevăd că emitentul dispoziției este primarul și nu altă entitate, indiferent dacă unitatea deținătoare este primăria sau unitatea administrativ teritorială. Ca atare, instanța de apel, în mod greșit a reținut că pârât în cauză este municipiul Cluj Napoca, ignorând dispozițiile cuprinse în legea specială. Deși recurenta nu a indicat expres temeiul juridic al recursului, analiza criticilor face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Din punct de vedere juridic, potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, sunt persoane juridice de drept public comunele, orașele, municipiile, județele, adică unitățile administrativ teritoriale.
Aceste persoane juridice pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali, primarii și prefecții, conform art. 67 alin. (1) din Legea 215/2001 și art. 87 pct. 2 C. proc. civ.
în raport de aceste dispoziții, Legea 247/2005 a prevăzut expres care sunt persoanele juridice obligate la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv. Astfel, art. 21 alin. (3) al legii stipulează că în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor.
în redactarea acestui text legiuitorul a înțeles să folosească denumirea de unitate administrativ teritorială pentru a desemna persoana juridică de drept public, deținătoare a imobilului, respectiv comuna, orașul sau municipiul, care, potrivit legii, are personalitate juridică, capacitate de folosință și un patrimoniu în care se pot afla bunuri ce cad sub incidența acestui act normativ.
De asemenea, din cuprinsul întregului text al Legii 247/2005 rezultă fără putință de tăgadă că în procedura de restituire a imobilelor, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială. în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, primarul este abilitat să emită dispoziția motivată, intenția legiuitorului fiind aceea de a desemna, în mod expres, actul procedural prin care se soluționează notificările și, în nici un caz de a stabili o obligație în nume propriu în sarcina primarului.
Mai mult, dispozițiile art. 26 alin. (4) al Legii 247/2005 fac vorbire și despre conduita procesuală ce trebuie adoptată de entitatea care a emis dispoziția motivată în situația în care această dispoziție este atacată injustiție de persoana îndreptățită.
Folosind sintagma entitatea care a emis dispoziția legiuitorul a avut în vedere unitatea deținătoare a imobilului, adică unitatea administrativ teritorială [conform art. 21 alin. (4) din lege] și nu primarul care, astfel cum am arătat anterior, este doar reprezentantul legal al persoanei juridice de drept public ce deține imobilul.
Având în vedere aceste considerente recursul se privește ca nefondat și a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5016/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4170/2008. Civil → |
|---|
