ICCJ. Decizia nr. 5044/2008. Civil

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 7344/117 din 21 august 2006 la Tribunalul Cluj, reclamantul B.C.E.V.R. în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Dej prin Primarul Municipiului Dej, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea dispoziției nr. 2381 din 20 iulie 2006 emisă de Primarul Municipiului Dej și obligarea pârâtei la restituirea în natură a construcției și terenului în suprafață de 2253 mp, situate în municipiul Dej, înscrise în C.F. nr. 3144 Dej.

Prin sentința civilă nr. 1176 din 21 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins acțiunea reclamantului B.C.E.V.R. împotriva pârâților Primăria municipiului Dej și Primarul municipiului Dej.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, notificarea prin care reclamantul a solicitat restituirea în natură a construcției și a terenului în suprafață de 2253 mp situată în Dej, înscrise în C.F. 3144 Dej înregistrată la B.E.J. S.A. la data de 7 noiembrie 2005 a fost depusă tardiv.

Potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, notificările puteau fi formulate în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei lege.

Acest termen a fost prelungit succesiv prin O.U.G. nr. 145/2001, astfel încât prin aceste prelungiri succesive, termenul limită pentru formularea notificărilor a devenit 14 februarie 2002.

Contrar susținerilor reclamantului Legea nr. 247/2005 nu a stabilit un nou termen de formulare a notificărilor.

Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia civilă nr. 198/A din 6 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamantul B.C.E.V.R. invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Dezvoltând critica de nelegalitate recurentul a arătat că, deși Legea nr. 247/2005 nu prevede în mod expres nicio modificare a prevederilor art. 22 alin. (1) din lege, sintagma "data intrării în vigoare a prezentei legi" Legea nr. 10/2001, republicată, acționează retroactiv.

Prin cererea de recurs, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și ale Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Prin încheierea din 13 decembrie 2007, înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și al Titlului I ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Prin decizia nr. 415 din 10 aprilie 2008, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalite a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Recursul este nefondat.

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției aduce o serie de modificări și completării Legii nr. 10/2001, evidențiate prin Titlul I al legii.

Aceste modificări nu se referă la art. 21 alin. (1) din forma inițială a Legii nr. 10/2001, devenit art. 22 alin. (1) din aceeași lege, republicată, după modificarea sa prin Legea nr. 247/2005, ci își păstrează conținutul astfel că nu se poate susține retroactivitatea legii noii.

Prin urmare, atât prima instanță cât și cea de apel au reținut corect că, termenul de decădere instituit prin art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, devenit art. 22 alin. (1) din aceeași lege, republicată, nu a fost modificat și ca atare nu poate fi vorba de o repunere în termen.

Reținând că respingerea contestației s-a dispus în mod corect întrucât notificarea a fost tardiv formulată, recursul este nefondat și a fost respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5044/2008. Civil