ICCJ. Decizia nr. 6412/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6412
Dosar nr. 2145/95/2008
Şedinţa publică din 30 octombrie 2008
Asupra recursului civil de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 2145/95/2007, reclamantul P.D.D. a solicitat, ca în contradictoriu cu pârâta SC C.E.R. SA, să se constate caducitatea Decretului de expropriere nr. 193/1987 şi calitatea sa de proprietar asupra imobilului compus din construcţii şi teren în suprafaţă de 250 mp situat în comuna Cîlnic, sat Pinoasa, judeţul Gorj.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că imobilul în speţă nu a fost utilizat scopului pentru care a fost preluat şi că de la data exproprierii şi până în prezent reclamantul a exercitat posesia neîntreruptă asupra acestui imobil, comportându-se ca un adevărat proprietar.
Pârâta în cauză a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, motivat de faptul că între aceleaşi părţi s-a mai purtat un litigiu având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, prin Decizia civilă nr. 294 din 15 aprilie 2006 a Curţii de Apel Craiova prin care s-a schimbat sentinţa civilă nr. 633 din 30 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Gorj, respingându-se cererea de retrocedare a imobilului formulată de acelaşi reclamant.
Prin sentinţa civilă nr. 186 din 3 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Gorj în prezenta cauză s-a respins ca nefondată excepţia autorităţii de lucru judecat invocată, iar pe fond a fost admisă acţiunea şi s-a constatat caducitatea Decretului de expropriere nr. 193/1987 şi calitatea de proprietar al reclamantului asupra imobilului compus din construcţii şi teren în suprafaţă de 250 mp, ce a făcut obiectul acestui decret.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că în cauză nu sunt operante dispoziţiile art. 1201 C. civ. şi art. 163 C. proc. civ., privitoare la excepţia puterii lucrului judecat, pentru că cererea de faţă nu întruneşte condiţiile triplei identităţi, obiectul şi cauza fiind diferite.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că acţiunea în constatare formulată de reclamant este admisibilă, acesta dovedind un interes major, legitim şi actual, că decretul de expropriere nu şi-a atins scopul de utilitate publică şi ca atare efectul transmiterii proprietăţii din patrimoniul privat în cel al statului nu s-a produs.
Pârâta a declarat apel împotriva sentinţei pronunţată în cauză, susţinând că aceasta este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive :
- în mod greşit a fost respinsă excepţia puterii de lucru judecat, ignorându-se hotărârea anterioară prin care s-a respins cerere de retrocedare formulată de acelaşi reclamant în temeiul Legii nr. 33/1994;
- pe fond acţiunea este neîntemeiată fiindcă finalitatea acţiunii este aceeaşi, retrocedarea imobilului expropriat, chiar dacă se solicită constatarea caducităţii decretului de expropriere;
- instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra despăgubirilor primite de reclamant cu ocazia exproprierii, ignorând dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 33/1994;
- instanţa de fond a reţinut o stare de fapt greşită, fiindcă lucrarea pentru care s-a dispus exproprierea a început la data emiterii decretului de expropriere şi se află în plină desfăşurare.
Prin Decizia civilă nr. 892 din 28 noiembrie 2007 Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis apelul şi a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a respins acţiunea.
Instanţa de apel a reţinut că în speţă este incidentă excepţia puterii de lucru judecat invocată de pârât, pentru că, chiar dacă prin prezenta acţiune s-a solicitat constatarea caducităţii decretului de expropriere, temeiul juridic fiind art. 111 C. proc. civ., finalitatea, scopul acţiunii îl constituie tot retrocedarea imobilului reclamantului şi constatarea calităţii sale de proprietar.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, invocând drept temei legal prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se critică hotărârea pronunţată în apel sub aspectul reţinerii excepţiei autorităţii de lucru judecat, iar pe fond se susţine că instanţa de apel a încălcat în mod flagrant dispoziţiile din Constituţie care garantează şi ocrotesc dreptul de proprietate al persoanelor, precum şi violarea art. 1 (Protecţia proprietăţii) din Protocolul nr. 1 şi a art. 6 (dreptul la un proces echitabil, respectiv durata şi echitabilitatea procedurii) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Recursul declarat în cauză este fondat, în sensul considerentelor ce succed.
Potrivit art. 1201 C. civ., este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi împotriva lor în aceeaşi calitate.
Deci, pentru a exista lucru judecat trebuie să existe tripla identitate cerută de text, respectiv de persoane, de obiect şi de cauză.
În speţa de faţă, nu este îndeplinită această condiţie, a triplei identităţi cerută de textul menţionat.
Astfel, prin acţiunea ce a format obiectul dosarului nr. 2019/2009 Tribunalul Gorj, secţia civilă, reclamantul P.D.D. a chemat în judecată SC C.E.R., solicitând retrocedarea imobilului ce a fost expropriat prin Decretul nr. 193/1987, invocându-se prevederile art. 26, art. 35 şi art. 36 din Legea nr. 33/1994.
Prin prezenta acţiune reclamantul solicită a se constata caducitatea Decretului de expropriere nr. 193/1987, precum şi calitatea sa de proprietar asupra imobilului ce a făcut obiectul decretului, întemeindu-şi cererea, în principal, pe dispoziţiile art. 111 C. proc. civ.
Deci, spre deosebire de prima acţiune care este una în realizarea dreptului, cea de a doua acţiune are caracterul unei acţiuni în constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept.
Ca atare, în cauză nu poate fi reţinută puterea lucrului judecat, fiind îndeplinită condiţia identităţii numai în ce priveşte părţile, obiectul şi cauza diferind în cele două dosare.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de apel a reţinut în mod eronat autoritatea de lucru judecat în cauză, astfel că se impune casarea deciziei pronunţate în apel şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond aceleiaşi instanţe, care a soluţionat pricina, în mod eronat, pe calea excepţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) şi (5) şi art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul P.D.D. împotriva deciziei nr. 892 din 28 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1034/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1850/2008. Civil. Perimare. Recurs → |
|---|
