ICCJ. Decizia nr. 6617/2008. Civil
| Comentarii |
|
Cererea de chemare în judecată
1.1. Obiect
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la 8 ianuarie 2007, reclamantele C.M.D. și D.M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Craiova și Primăria municipiului Craiova, anularea Dispoziției nr. 63642 din 11 decembrie 2006 emisă de Primarul municipiului Craiova și restituirea în natură a imobilelor care au fost situate în Craiova.
1.2. în fapt
în motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că dispoziția primarului este nelegală, cu privire la restituirea în natură a imobilelor și a terenului aferent de 600 mp, întrucât se încalcă principiul prevalentei restituirii în natură.
Pârâtele au încălcat grav exigențele impuse de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Imobilele au fost demolate abuziv, dar mai există destul teren liber, care poate fi restituit, fiind situat în spatele magazinului Luxor.
în alte cazuri au fost acordate terenuri similare, și se poate proceda așa și în cazul de față, chiar dacă terenurile nu ar fi de aceeași dimensiune.
1.3. în drept
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 1,art. 7,art. 9 și art. 10 din Legea nr. 10/2001.
2. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 636 din 11 octombrie 2007 Tribunalul Dolj, secția civilă, a respins contestația ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că expertiza topo administrată în cauză evidențiază că terenul ce a aparținut autorului reclamantelor este imposibil de restituit în natură, fiind ocupat în totalitate de blocurile C și D din zona "Luxor" și de trotuarele străzilor A.I. și A.
Potrivit aceleiași expertize, nu poate fi acordat niciun alt teren în compensare, în zona respectivă neexistând teren liber, neafectat de detalii de sistematizare și de utilități publice, care să poată fi acordat în compensare.
Nu s-a dovedit nici că există teren disponibil în altă zonă a orașului. După intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, autoritățile și entitățile învestite cu soluționarea notificărilor nu mai au competența stabilirii cuantumului despăgubirilor ci doar fac propuneri motivate de acordare a despăgubirilor și înaintează întreaga documentație Secretariatului Comisiei Centrale constituit conform Legii nr. 247/2005.
3. Hotărârea instanței de apel
Prin decizia civilă nr. 142 din 7 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamante.
în considerentele hotărârii s-a arătat că instanța de apel a dispus întocmirea unui nou raport de expertiză de către cei doi experți care au efectuat expertiza în fața primei instanțe, în care să se exprime un punct de vedere comun cu privire la faptul dacă există sau nu teren liber în zonă, care să poată fi restituit. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că terenul nu poate fi restituit în natură, în ciuda faptului că experții opinează că ar putea fi restituit, cu efectuarea unor lucrări de dezafectare.
Aceasta deoarece pe teren se află un rezervor de apă și casa de vane aferentă, precum și un canal termic, iar deasupra se află amenajată o parcare, pe același teren se face accesul la un wc public precum și accesul către Judecătoria Craiova.
La dosarul cauzei se află adresa nr. 14659/2008 a Primăriei municipiului Craiova din care rezultă că nu au putut fi identificate bunuri sau servicii care să poată fi acordate în compensare.
Dispoziția nr. 62642 din 11 decembrie 2006 a Primarului municipiului Craiova a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 și deci nici autoritatea învestită cu soluționarea notificării și nici instanțele de judecată nu mai pot stabili cuantumul despăgubirilor.
4. Recursul4.1. Motive
Reclamantele au declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., prin care au formulat următoarele critici:
Din raportul de expertiză depus în apel rezultă că este teren liber de 600 mp care nu este afectat de detalii de sistematizare, nu este amenajat și este folosit provizoriu și dezorganizat ca parcare pentru autoturisme.
Instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 1 din primul Protocol Adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pârâtele nu au făcut dovada unor operațiuni juridice din categoria celor prin care se poate dobândi proprietatea pe care le enumera art. 604,art. 645 C. civ.
Trecerea imobilului în proprietatea statului s-a făcut cu încălcarea Constituției din anii 1948, 1952, 1965, art. 481 C. civ., a Declarației Universale a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948.
Raportul de expertiză a fost interpretat superficial.
Decizia este nelegală și pentru că prin articol publicat în Evenimentul Zilei, N.Ș. scoate proprietarii în stradă, rezultă cert că în fiecare zi sunt descoperite cazuri de restituire în compensare, chiar și în buricul orașului Craiova.
Decizia este nelegală pentru că a omis să stabilească cotele succesorale ale reclamantelor, potrivit art. 4 din Legea nr. 10/2001.
Dosarul nu poate fi trimis Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
4.2. Analiza făcută de instanța de recurs
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanțele nu au fost învestite cu analiza cotelor succesorale pe care le-ar avea reclamantele după autorul lor, și nici nu s-a pus problema legalității preluării imobilului, de vreme ce prin decizia atacată s-a propus acordarea de măsuri reparatorii. Așadar, asupra acestor aspecte nu are a se pronunța nici instanța de recurs.
Instanțele de fond au apreciat corect că terenul ce formează obiectul notificării nu poate fi restituit în natură având în vedere că, potrivit ambelor rapoarte de expertiză efectuate în cauză, pe acest teren sunt ridicate două blocuri și este afectat și de trotuare care fac parte din componența străzilor A.I. și A.
Propunerea experților, de atribuire în natură a suprafeței de 600 mp identificată în spatele blocului "Luxor", practic, o suprafață de teren ce ar urma să fie atribuită în compensare, trebuie analizată prin coroborare cu adresa nr. 14659/2008 emisă de Primăria municipiului Craiova, în care se arată că autoritatea locală nu a identificat bunuri sau servicii disponibile sau care pot fi acordate în compensare.
De vreme ce pe terenul preluat se află în prezent blocuri de locuințe, iar zona este sistematizată, fiind ocupată de trotuare, fără să mai rămână liberă vreo porțiune, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 conform cărora, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servitutilor legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Față de natura măsurilor reparatorii de care pot beneficia reclamantele, instanțele de fond au apreciat, de asemenea corect, că se impune transmiterea deciziei emisă de primar către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor, care va proceda în sensul impus de Legea nr. 247/2005.
Având în vedere cele mai sus arătate, înalta Curte a apreciat că instanțele de fond au făcut aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legii materiale incidente în cauză, astfel încât nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6518/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6621/2008. Civil → |
|---|
