ICCJ. Decizia nr. 6903/2008. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița, la 15 noiembrie 2007, reclamantul P.V. a chemat în judecată pârâta Primăria comunei Scânteia solicitând restituirea terenului în suprafață de 320 mp dobândit prin moștenire de la mama sa, V.P.
în motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamantul a arătat că pârâtul refuză să-i restituie terenul ocupat parțial de F.E. și alții.
Prin întâmpinare, pârâta Primăria comunei Scânteia a invocat excepțiile de necompetență materială a tribunalului, întrucât acțiunea este o plângere la Legea fondului funciar, excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât nu s-a formulat notificare și excepția tardivității, întrucât plângerea nu e formulată în termenul de 30 de zile de la comunicarea hotărârii Comisiei județene de fond funciar Ialomița.
Prin sentința civilă nr. 1104/F din 13 decembrie 2007, Tribunalul Ialomița a respins excepțiile invocate de pârâtă, a admis excepția autorității de lucru judecat pusă în discuția părților din oficiu și, pe cale de consecință a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că nu a fost investită cu o plângere la Legea fondului funciar, așa încât este competentă a soluționa cererea întemeiată pe Legea nr. 10/2001 secția civilă a tribunalului conform competenței speciale prevăzută de art. 24 alin. (7) din acest act normativ, că Primăria are calitate procesuală pasivă în cauză.
Excepțiile tardivității și inadmisibilității au fost respinse cu motivarea că, prin sentința civilă nr. 217 din 25 aprilie 2006 a Tribunalului Ialomița s-a reținut că Primăria a fost notificată, în temeiul Legii nr. 10/2001 la 1 martie 2004.
Cât privește excepția de fond, peremptorie, absolută a lucrului judecat, Tribunalul Ialomița a reținut că prin sentința civilă nr. 217 din 25 aprilie 2006 aceeași instanță s-a pronunțat și a admis acțiunea reclamantului P.V. în contradictoriu cu Primăria comunei Scânteia, obligând pârâtul să emită dispoziție de soluționare a notificării cu privire la același imobil.
împotriva hotărârii Tribunalului Ialomița a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că instanța nu a apreciat probele dosarului și că cererea nu i-a fost soluționată.
Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a păstrat soluția și motivarea instanței de fond, respingând ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 1104/F din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Ialomița.
împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul P.V., fără a indica motivele pe care își fundamentează criticile, din expunerea acestora nerezultând posibilitatea încadrării criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ..
La termenul din 12 noiembrie 2008, din oficiu, înalta Curte a invocat nulitatea recursului.
Analizând recursul, instanța apreciază că acesta nu poate fi primit pentru următoarele considerente:
în drept, recursul este reglementat ca o cale extraordinară de atac, iar examinarea acestuia depinde de modul în care sunt redactate motivele de recurs în scris, de posibilitatea încadrării criticilor conform art. 304 C. proc. civ.
Susținerile din recurs referitoare la "rezumatul" procesului în faza de fond și apel nu îmbracă caracterul unor critici cu privire la motivele de drept ale instanței în soluționarea apelului, neputând fi calificate ca motive de nelegalitate, circumscrise și încadrate prevederilor art. 304 din același cod.
Ca atare, întrucât afirmațiile din recurs nu pot fi analizate sub aspectul încălcării legalității și cum în cauză nu se regăsesc motive de ordine publică, în conformitate cu art. 306 alin. (2) C. proc. civ., înalta Curte va constata că recursul este lovit de nulitate.
întrucât neîncadrarea motivelor de recurs în criticile de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 din același cod nu s-a putut realiza, instanța a făcut aplicarea art. 3021alin. (1) lit. c) din același cod și a constatat nul recursul.
← ICCJ. Decizia nr. 7065/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6977/2008. Civil → |
---|