ICCJ. Decizia nr. 727/2008. Civil
Comentarii |
|
La data de 10 martie 2005, reclamantul D.V.A. a înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova contestația formulată împotriva dispoziției nr. 41/2005, emisă de Primarul comunei Poiana Câmpina, prin care i-a fost respinsă notificarea depusă în temeiul Legii nr. 10/2001 cu privire la terenurile în suprafață de 6 pogoane și respectiv 794 mp situate în comuna Poiana Câmpina, județul Prahova.
Tribunalul, prin sentința nr. 1062 din 7 decembrie 2005, pronunțată în dosarul nr. 2023/2005 a respins contestația ca neîntemeiată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, întrucât nu s-a făcut dovada că autoarea reclamantului, N.M., era proprietara terenurilor la momentul preluării.
Sentința a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamant, potrivit deciziei nr. 70 din 15 februarie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că pe baza actelor depusă în primă instanță și în apel, experții desemnați în cauză nu au putut determina amplasamentul și dimensiunile terenului de 6 pogoane ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 34926 din 12 decembrie 1931, titlul de proprietate al autoarei N.M., planurile și schițele depuse de apelant la solicitarea instanței, datate cu anul 1943, pe care nu apar toți vecinii precizați în actul din 1931 (apar alți vecini neprecizați în act) și nici numele autoarei reclamantului, neoferind nici un reper pe baza căruia să se poată identifica terenul cumpărat.
împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs apelantul-reclamant D.V.A., formulând critici ce vizează modul în care instanța anterioară a procedat la încuviințarea și administrarea probatoriilor; lipsa rolului activ și omisiunea examinării situației suprafeței de 794 mp care a fost total ignorată, deși a făcut obiectul notificării și al cererii introductive.
în drept au fost indicate cazurile prevăzute de art. 304 pct. 6 și 7 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Nu s-a constatat în prezenta cauză de către intimată sau instanțe calitatea recurentului-reclamant de succesor, dobândită pe calea succesiunii testamentare și a cesionării de drepturi succesorale, urmare a dezbaterilor succesorale consecutive atestate prin certificatele de moștenitor depuse la dosar, a defunctelor N.M. și N.S.
Susnumitele au dobândit în indiviziune dreptul de proprietate asupra terenurilor solicitate prin notificare, în suprafață de 6 pogoane și respectiv de 794 mp, situate în comuna Poiana Câmpina, județul Prahova, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu vânzătorul I.P.M. la 12 decembrie 1931, autentificat sub nr. 34936/1931 de Tribunalul Ilfov, Secția notariat.
Existența celor două suprafețe de teren în patrimoniul cumpărătoarelor este atestată la nivelul anului 1940 (Jurnalul nr. 19667 din 19 decembrie 1940 al Tribunalului Ilfov, cu inventarul aferent, prin care N.M. a fost "trimisă în posesiune" asupra întregii averi rămasă de pe urma defunctei sale surori, S.N., decedată la data de 4 martie 1940).
Conform adresei nr. C/12489/2006 emisă de Ministerul Administrației și Internelor, în registrele cu evidența actelor autentificate de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat, în anii 1931-1945, s-a constatat că S.N. și M.N. nu figurează cu vânzarea terenurilor din comuna Poiana Câmpina, județul Prahova.
Rezultă astfel, că nu există indicii în sensul că imobilele solicitate ar fi ieșit din patrimoniul cumpărătoarelor până la data de 6 martie 1945 sau că ar fi fost înstrăinate după această dată de către N.M., pentru a se pune problema inaplicabilității Legii nr. 10/2001.
în aceste condiții, făcându-se dovada dreptului de proprietate al autoarelor reclamantului, nu este justificat refuzul acordării măsurilor reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001 sub pretextul imposibilității identificării amplasamentului imobilelor solicitate.
Conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele, pentru stabilirea exactă a situației de fapt în vederea aplicării corecte a legii, putând ordona administrarea probatoriilor necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Instanța anterioară a nesocotit prevederile legale citate și nu numai că nu a stăruit pentru a stabili corect situația de fapt, dar a încălcat și prevederile art. 212 C. proc. civ., respingând cererea apelantului privind efectuarea unei noi expertize.
Efectuarea unei noi expertize era și este necesară în cauză și față de adresele Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." SA (fila 79 dosar apel și fila 15 dosar recurs) prin care se comunică reclamantului că în perimetrul în care se află terenurile solicitate s-au efectuat exproprieri pentru construirea căii ferate Ploiești-Predeal, începute în anii 1880 și continuate până în 1950 iar în planul de expropriere suplimentară întocmit pentru localitatea Câmpina sunt identificate trei dintre proprietățile învecinate terenurilor solicitate, astfel cum aceste vecinătăți apar indicate în titlul de proprietate din anul 1931.
Dacă emitenții acestor adrese, șeful biroului cadastru și directorul C.F.R., au considerat și arătat că identificarea imobilelor în litigiu (teren în suprafață de 3 ha și 794 mp) poate fi realizată în raport cu schițele și planurile anexate (filele 80-87 dosar apel; filele 16-20 dosar recurs) este de presupus că identificarea este realizabilă și de către experții tehnici, specialiști în lucrări de cadastru și topografie.
Pentru considerente prezentate, constatând că motivele de recurs fac posibilă încadrarea în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care este incident în cauză, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (3) și a dispozițiilor art. 313 C. proc. civ., Curtea a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță în vederea administrării probei menționate, o nouă expertiză tehnică, probă inadmisibilă, în etapa procesuală a recursului.
← ICCJ. Decizia nr. 889/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 70/2008. Civil → |
---|